Editorial. VALURILE, VÂNTURILE ȘI DEMONII

De 30 de ani, de cîte ori pierde alegerile, PSD-ul generic trece la o operație de spălare a imaginii, se „intelectualizează”. Acum, bunul doctor Rafila anunță înscrierea și candidatura din partea ilustrului partid. Ceea ce, brusc, mă face să mă îndoiesc de inteligența domniei sale. De altfel, presa a venit cu dovezi că ar fi fost de mai multă vreme membru. Aferim, coane! Am o minte păcătoasă, ce să fac! Nu-mi pot închipui cum un intelectual autentic ar putea intra în corporația lui Dragnea, Dăncilă, Iordache, Tudorel Toader, ejusdem farinae. Există, cred, doar o singură explicație: grave insuficiențe morale. Acum, cînd scriu, apare și informația despre tatăl d-lui Rafila ca ofițer înalt de securitate. Și cu asta chestiunea se închide ca un cavou. PSD-ul este partidul care a patronat fulminanta ascensiune a lui Laurențiu Barangă, profesorul universitar fără Bac. Numai pentru asta și un intelectual n-ar trebui să coboare în veci în cloacă. Tupeul lui Ciolacu, care îi cere socoteală lui Ludovic Orban pentru acest caz spectaculos de impostură, girat în întregime de PSD, este specific partidului iubit de Rafila. Nu că dl. Orban și PNL-ul ar avea vreo politică de cadre grozavă. Ce vedem cu alcătuirea listelor pentru alegerile legislative ține de un horror politic. Așteptăm anchete la toate nivelurile universitare și politice care au tolerat acest caz ilustrativ, pentru că exemple sînt puzderie. Nu-l vedem în fiecare seară, plesnind de propria-i importanță, dirijîndu-ne politica, pe dl. Ponta care n-a mîncat pic din usturoiul plagiatului? Și nu ni-l propunea dînsul la președinție pe celălalt doctor faimos: Cercelul de la urechiușa delicată a d-nei Firea?

Alt vînt care ne răstoarnă taraba zilelor este cel tras de CCR. Dl. Dorneanu confundă abuziv democrația cu propria-i instituție. Pentru domnia sa, critica la adresa CCR egal atac la adresa democrației. Complet fals. Hotărîrile CCR sînt obligatorii, dar asta nu înseamnă deloc căsînt indiscutabile, că nu pot fi criticate, că suspecta instituție nu se consideră un stat în stat. Democrație înseamnă delicatul, sensibilul control între puteri în așa fel încît niciuna să nu-și atribuie o putere excesivă. Cu hotărîrea privind data alegerilor, echipa d-lui Dorneanu a încurcat complet viața politică, în avantajul PSD, că am citit și noi destule romane polițiste și știm că trebuie să răspunzi mai întîi la întrebarea: cui folosește? Tot CCR a respins inițiativa privind DNA-ul pădurilor, sub motivul rizibil al lipsei de finanțare. Păi se pot cita rapid vreo zece măriri de tot felul de venituri pe care PSD-ul le-a votat în Parlament și le folosește pe post de pernă de asfixiat guvernul PNL în somn. Și la care CCR nu a tresărit că nu au prevăzute surse de finanțare. Înecați de mîzga asta a știrilor cotidiene, în mizeria informațiilor cu Covidul, în ticăloșia după care și moaștele au ajuns să fie manipulate politic de agitatorii PSD (în bună măsură datorită incompetenței comunicaționale a trioului Arafat-Rafila-Tătaru), ne-au scăpat din vedere știrile cu adevărat importante. Iată de pildă ce declara ambasadorul SUA, comentînd rezultatul alegerilor: „În urmă cu doar două săptămâni, am fost martorii unui proces electoral care a continuat să pună distanță între națiune și «baronii tâlhari» roșii care au manipulat legea pentru a-și umple buzunarele, în detrimentul poporului român, pe care au fost aleși să îl deservească/…/ Doresc să salut și viziunea și calitățile de lider ale Președintelui Iohannis și ale membrilor guvernului Premierului Orban”. Clar, nu? Că Pleșoianu a avut o reacție rabiată, adoptînd limbajul vulgar și „anti-colonial” la modă, este firesc, după cum firesc este și că a fost tare lăudat de Sputnik. În același siaj s-au adunat și alte informații: reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă făcute de americani și nu de chinezi, proiectata cale ferată și autostradă Constanța – Gdansk, rachetele Patriot intrate în dotarea Armatei române, întîlnirea de luni de la Washington între miniștrii de externe Bogdan Aurescu și Michael Pompeo. Cam multe deodată ca să nu fie profund semnificativ. Cum să nu fie îngroziți iubitorul de chinezi Ponta sau iubitorul de ruși Năstase? 

Apropo: scriind acest articol am dat o raită pe situl Sputnik.md. Cui îi era dor de Scânteia, îl recomand din inimă. Este un mod de a înțelege mai bine care sînt mizele de la noi și în ce echipe joacă decidenții. Pentru că în politică nu e ca în fotbal, cine este într-o echipă nu dă obligatoriu gol în poarta adversă. Cu situația din Turcia și din Orientul Apropiat, cu războiul din Nagorno Karabach, Marea Neagră devine într-adevăr strategică. Așa cum prevedea, cu ani în urmă, președintele marinar, azi politician de duzină. Nu trebuie să uităm asta cînd mai vedem cîte-un pion amărît pe tabla noastră de șah făcînd scandal. Faptul tragic al săptămînii s-a întîmplat în Franța, unde un tînăr musulman l-a decapitat în plină stradă pe un profesor de istorie care le arătase copiilor caricaturile cu Mahomed. Urmăresc felul în care a fost comunicat evenimentul în media noastră, și comentariile on line. Sînt motive să te cam sperii! Ca atare, în vremuri pandemonice, mi se pare că e valabil un sfat de interes public: Spălați-vă pe mâini, nu pe creier!