Știri

Editorial. POLITICUL ȘI MORALA

O prejudecată bine înrădăcinată apropie politica de meseria omului care se vinde pe sine. Cu alte cuvinte, ar fi imorală prin definiție. Nimic mai fals, politica nu e centuristă. Dimpotrivă: aș spune că pe mine, cetățeanul anonim, nu mă interesează deloc moralitatea tâmplarului care a făcut scaunul sau a instalatorului sau a vânzătorului din piață. Aceasta nu mă afectează direct. Mă interesează doar să-și facă meseria corect, eficient. Dimpotrivă, „meseria” de politician lucrează direct cu morala. Imoralitatea politicianului mă afectează în mod nemijlocit. Este ca un pumn recepționat direct în bărbie. De aceea imoralitatea politicanului este în cel mai înalt grad, mai mult decît a oricărui alt cetățean, periculoasă, dăunătoare, intolerabilă.
Antipaticul acestor precizări teoretice vine să tempereze, pentru mine, chestie de igienă psihică personală, revolta față de ce se întîmplă după alegeri. Aș analiza, de exemplu, serios o chestie de care toată lumea a rîs a lehamite: faptul că d-na Dăncilă nu a mai prins loc pe liste (ca și cealaltă lumină feminină a partidului: Carmen Dan). Culmea, pînă și acest gest eu îl interpretez ca pe o batjocoră supremă la adresa alegătorilor: păi cum, după ce ne-ai spus că este mamă între mame, competență supremă, caracter de beton armat, conducător luminat al politicii interne și externe, autoarea celui mai minunat program de guvernare acum te lepezi de ea? Păi dl. Ciolacu iar ne vinde piei de cloșcă. Cînd ne-a mințit PSD-ul:atunci sau acum? Sau și atunci și acum? Restul refuzaților din partid au descoperit un cimitir de care nu se auzise pînă acum: PER. Fie-le odihna ușoară! Șerban Nicolae, Liviu Pleșoianu, Aurelian Pavelescu, Cătălin Rădulescu, Cătălin Ivan, Liviu Pop, Cati Andronescu sînt numele vehiculate pînă acum de partidul sub 1%. 
Dar Cima Coppi a imoralității publice din trecuta săptămînă a fost desigur mînăria cu alegerea lui Florin Iordache în fruntea Consiliului legislativ. Dl. Iordache a devenit unul dintre simbolurile a tot ce este mai dezgustător în politica dîmbovițeană în urma celebrei ordonanțe care a ridicat țara la răzmeriță. Drept care își merită din plin pleașca unei funcții foarte bine remunerate și fără nicio bătaie de cap, practic o sinecură. Nu despre el este vorba, ci despre partidul care l-a propus. Aviz tuturor comentatorilor care ne împuie capul cu „partidul se reformează”. Cu Iordache? Susținut pe șest și prin„combinațiile” PNL și USR, care nu reușesc deloc să lucreze împreună și preferă necurățenii separate. Cele două partide au sărit ca arse: nu eu, ălălalt, dar impresia jenantă a rămas. Aroganța USR (partid de stînga care se vinde a fi de dreapta, noi nu avem partid vizibil de dreapta), partid care se umflă mult mai mult decît îi este competența și moralitatea, împiedică de exemplu în multe locuri alcătuirea consiliilor locale. Iar în PNL există, pe lîngă vertijurile date de guvernare, și o indestructibilă fibră a fostei alianțe USL. Sînt încă mulți care se simt bine și confortabil în ideologia și spațiul de manevră al PSD-ului. Tare ar mai pune-o ei de o majoritară alianță la guvernare, sub pretextul faimos al „interesului național” (alt individ răpus politic care a nemurit acest slogan și acum a început iar să se agite suspect). 
Mai sînt cîteva personaje, că partide nu le mai putem zice: Băsescu, Ponta, Tăriceanu (istoria ironică i-a adus, iată, împreună) care se agită inutil în decor. Nu am scris aici despre analiza CV-urilor parlamentarilor făcută de Valeriu Nicolae, dezvăluind un adevărat bîlci al imposturii și hoției directe. Se poate citi aici: https://www.libertatea.ro/opinii/valeriu-nicolae-80-cv-uri-deputati-stat-capturat-impostori-3095845. Iar ancheta a continuat și e stupefiantă pentru a înțelege în ce măsură sîntem prizonierii unor borfași analfabeți. O situație care trebuie expusă, oamenii ăștia apar la televiziuni, sînt lideri de opinie, șefi de diferite instituții fantomă, faruri ale națiunii. Transpartinici. Sau traseiști, tot aia. Sînt ca aburul, nu-i poți identifica, de aceea țara nu are substanță politică. 
În sfîrșit, un exemplar eclatant al kitschului superlativ, politic și de comportament din viața publică băștinașă: d-na Firea. Acest blestem al zeilor răutății și indolenței asupra capitalei. Nu se vrea dusă de la Primărie, își mai și bate joc de lume postînd poze din biroul primarului. PSD-ul a fost abil, a jucat bine șah, anticipînd din vreme mișcarea și introducînd în codul civil obligația validării în judecătorie a aleșilor. Ceea ce face ca acum multe consilii și primari să nu-și fi intrat în atribuții. Iar primăria Bucureștiului, fără primar legalizat la o lună de la alegeri, este exemplul cel mai flagrant. Avem un caz școală despre tactica de sabotaj pe care patrioții pesedei o practică de cînd se știu cu o abilitate remarcabilă. Că hoțul strigă hoții este doar o altă față a acestei tactici, tipică bătăliilor de imagine. Chestia cu furatul alegerilor este o poveste cu un cocoș roșu. Roșu? Pușchea pe limbă!
Christian CRĂCIUN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare