Știri

Editorial. DANS CU VIDUL

Moto: „Totul a eșuat în această țară. Asta e singura ei originalitate” CIORAN
Recapitulînd ultima săptămînă politică, mi-a rămas această imagine. Nu covidul, ci vidul este emblema politicii noastre. Mai întîi moțiunea. Nu faptul că a fost, cum s-a spus, un fîs este important, ci batjocora la adresa democrației și a logicii elementare. Ne bucurăm că PSD-ul a mai luat un bobîrnac, dar eșecul este, de fapt, semnul vidului de gîndire politică și de patriotism ale celui mai mare și mai organizat partid. Ceea ce ar trebui să ne îngrozească. Din cealaltă tabără, e de amintit cursa morții pe șosea a ministrului Transporturilor, Lucian Bode. Puterea dăunează grav sănătății! Numai Dumnezeu a vrut să nu se încheie accidentul cu victime grave. Aici sînt mai multe întrebări de pus. 
1. Șoferul respectiv mai lucrează la SPP? Adică la o instituție de apărare a legalității? De la ăștia mici la cei mari (vezi șefii jandarmeriei cea dispusă la repede gazare și bătaie sau șefii poliției negociind cu clanurile) instituțiile noastre de apărare a legii sînt mai mereu de partea cealaltă. Iar de justiție… nici măcar ea nu e de partea legii (dacă este adevărat, și s-a trecut ușor peste această declarație, ce a spus șeful poliției, că s-au refuzat 33 de mandate pentru percheziții domiciliare, trebuie să cădem iar pe gînduri).
2. Ministrul de ce mai e ministru? Erau două soluții, fiecare cu aplicare de a doua zi: să-și dea demisia, să fie demis de primul ministru, șeful său. Fentele de limbaj ale domnilor Orban sau Iohannis care au încercat să escamoteze vina ministrului nu contribuie cu nimic la educarea întru democrație a neamului (era să zic neantului, citîndu-l pe Cioran) valah.
3. Aceeași bîlbîire politico-morală și în cazul încercării de a justifica traseismul primarilor de la PSD spre PNL. Inacceptabilă! 
4. Bîlbe sînt destule și în învățămînt. Aici haosul este provocat, cred, de mulțimea vocilor care spun lucruri diferite. Și de frica de a se lua o decizie fermă. Oricare ar fi ea. Hărmălaia vocilor (l-ați auzit vorbind pe președintele Consiliului național al Elevilor? Folosește ca un activist de partid hîrșit limbajul de rumeguș al propagandei, fără să spună nimic): profesori, părinți, minister, copii, „specialiști” în educație, societate civilă, ziariști… împiedică orice decizie. Acum, nici nu știm cînd și cum începe școala. E o frică paralizantă. Ezitările d-nei ministru arată o frică de a lua decizii (resimțită în multe alte domenii) ferme. În asemenea momente oricare hotărîre clar expusă este mai bună decît ascunderea după plop. D-na Firea (reclamă gratuită, adică pe banii publici, abundentă, despre mărețele sale împliniri edilitare la radio și TV) cică vrea să o propună pe Dana Budeanu candidată la parlament. Splendid dans cu vidul. Persoana în chestiune reprezintă perfect pustiul valoric obraznic și gureș al politichiei băștinașe. Nu s-ar simți singură acolo, dimpotrivă, ar găsi o mulțime de companioni de ambe sexe și de aceeași magnificență intelectuală. 

Apropo: în vidul politicii noastre, văd un singur partid care are în programul electoral reducerea locurilor în parlament la 300. Vă mai aduceți aminte referendumul din 2009? Nu votez cu acest partid care e dans cu vidul. La fel ca întreaga noastră democrație. Dar îmi place că are memorie. Dl. Ciolacu, care are o sănătoasă insensibilitate la idee, a venit acum cu propunerea amînării alegerilor. Cu „logica”: dacă nu începe școala… atunci se poate să amînăm și alegerile. Nicio legătură. PSD-ul a avut un noroc tulburător, boala generală i-a prelungit prezența la putere cu un an aproape. Și tare i-ar mai plăcea să continue situația. Oricum, boala a schimbat profund tendința electorală. Dacă alegerile s-ar fi făcut anticipat, imediat după campaniile din 2019, cu totul alta ar fi fost structura politică. Acum, foarte mulți spun despre PNL că este altă Mărie cu aceeași pălărie ca și PSD-ul. Și, firește, într-o mare măsură au dreptate. Numai că e mult mai ușor să schimbi pălăria decît pe Maria. Asta este miza minimă a acestor alegeri: o biată pălărie fistichie. Dacă PNL-ul chiar are (mai ales în plan local) o identitate distinctă, nu va fi o problemă să-i asortăm electoral o pălărie nouă. Din păcate, importul de „cadre de nădejde” de la partidul dezastru ne interzice să avem prea multe speranțe de a scăpa de dansul în vid. Și, pe aceeași linie pe care o analizăm într-un material de acum cîteva numere, continuîndu-și strategia de distrugere iresponsabilă a economiei: ai lui Ciolacu vor să propună acum pentru profesori un „ajutor de risc” de 2000 de lei. Nu trebuie decît să știi operațiile aritmetice elementare pentru a înțelege de ce un astfel de gest ar fi fatal economiei. Dar ce-i interesează asta pe dansatorii vidului? Sunt mereu purtătorii lui.
Christian CRĂCIUN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare