Două cărţi valoroase lansate la Casa de Cultură „Geo Bogza”

Cristina-Gabriela Dinu: „Radu Tudoran între biografie şi destin”
Gherasim-Rusu Togan: „Hasdeu şi Iorga. Cultura şi civilizaţie tradiţională”

Bogată în conţinut şi diversitate, activitatea Cercului Literar „Geo Bogza” al Casei Municipale de Cultură din Câmpina a cunoscut în ultimii doi ani un remarcabil drum ascendent. Astfel, joi 15 noiembrie, în sala „Constantin Radu” a instituţiei amintite s-a desfăşurat o interesantă lansare de carte, avându-i ca protagonişti pe profesorii: Cristina-Gabriela Dinu, cu volumul „Radu Tudoran între biografie şi destin” şi respectiv Gherasim-Rusu Togan, cu lucrarea „Hasdeu şi Iorga. Cultura şi civilizaţie tradiţională”.
Încântat de participarea numeroasă a spectatorilor (mulţi au stat în picioare), amfitrionul Florin Dochia a prezentat cu eleganţă autorii: „Doamna profesoară Cristina Dinu, aflată la debutul editorial, a obţinut recent titlul de doctor în filologie cu o teză legată de viaţa şi activitatea scriitorului Radu Tudoran, iar profesorul Gherasim Rusu Togan, autor al unor numeroase cărţi publicate, este menţionat, pe trei coloane, în Dicţionarul Etnofolcloric al României”.
Programul, bine conceput, a alternat cuvântările lectorilor cu un dans modern, urmat de o secvenţă din romanul „Fiul risipitor” de Radu Tudoran, în interpretarea unui grup de liceeni de la Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”.
Cele două cărţi prezentate sunt valoroase atât prin problematica deosebit de vastă abordată, cât şi prin rafinamentul intelectual cu care au fost scrise – „Meritau să fie susţinute într-o aulă universitară” (prof. Gheorghe Râncu).
Prima carte lansată, „Radu Tudoran între biografie şi destin” – o teză de doctorat – a fost realizată de prof. dr. Cristina Dinu la sugestia academicianului Eugen Simion, deoarece autoarea trăieşte pe aceleaşi meleaguri în care a trăit şi celebrul scriitor. Lucrarea este structurată pe 12 capitole, dintre care amintim: „Repere biografice”, „Primele scrieri”, „Romanele deceniului V”, „Tranziţia”, „Cărţile copilăriei”, „Straniul interludiu”, „Proza de călătorie” etc. „Radu Tudoran – menţionează autoarea – şi-a făcut apariţia într-un moment de cotitură, la începutul deceniului cinci, când pentru literatura română începea un lent proces de secătuire a resurselor tematice şi expresive”.
Cea de-a doua carte lansată, „Hasdeu şi Iorga. Cultura şi civilizaţie tradiţională”, semnată de Gherasim Rusu Toga, îi abordează, în capitole separate, pe cei doi titani ai culturii româneşti şi universale: B.P. Hasdeu („Profil fragmentar, cu deschidere către magie, mister şi stări ezoterice”, „Germinaţiile începuturilor”, „Marile deschideri”, „Sintezele maturităţii” etc) şi Nicolae Iorga („Unicitatea tratării culturii populare”, „Satul, matrice şi ţăranul, creator al civilizaţiei şi culturii noastre tradiţionale”, „Casa românească”). „Cele două personalităţi – precizează autorul – care şi-au dobândit înaltul rang ştiinţific de «savant», B.P. Hasdeu şi N. Iorga, s-au intersectat puţin pe linia vieţii, desigur, din pricina diferenţei de vârstă, dar ambii şi-au adus obolul în cercetarea creaţiei şi culturii populare, oferindu-ne sinteze de înaltă ţinută ştiinţifică şi personalitate”.
Lectorii reuniunii, bine documentaţi, au făcut observaţii pertinente privind valoarea deosebită a cărţilor lansate. Printre aceştia s-a numărat şi prof.dr. Christian Crăciun: „Sunt bucuros că unul dintre primii scriitori de care m-am îndrăgostit, Radu Tudoran, a fost ales, în cartea sa, de d-na Cristina Dinu. Radu Tudoran a fost un scriitor destul de singuratic. Toţi fraţii lui au avut destine culturale. A fost un scriitor extraordinar de discret, extraordinar de retras. Familia lui este legată de spaţiul nostru. La Buştenari, unde locuia, primea corespondenţa, inclusiv reviste din Franţa,. Scrierile lui Radu Tudoran vorbesc de o lume liberă, despre prietenie, dragoste şi speranţă. D-na Dinu realizează un studiu amănunţit despre opera scriitorului Radu Tudoran. În privinţa cărţii «Hasdeu şi Iorga» există o linie roşie care marchează cultura română, o linie a erudiţiei. Există o nebunie genială a lui Hasdeu de a încerca, singur, să realizeze un dicţionar, din care n-a ajuns decât până la litera A. Ceea ce a realizat Gherasim Rusu Togan este ceva monumental. Este unul dintre ultimii etnofolclorişti autentici. Este o bucurie să vorbim despre astfel de autori”.
Un alt element, strecurat cu abilitate în program, l-a constituit buchetul de catrene axiologice realizat de Ştefan Al. Saşa: „Cu toate pânzele în sus/ Această doamnă-a dat măsura,/ Aşa cum criticii au spus,/ Doftoricind literatura” sau „A scris de Iorga şi Hasdeu/ Cu mult talent, dar nu în van,/ Căci lângă ei va fi, cred eu,/ Curând şi Gherasim Togan”.
Activitatea literar-artistică a continuat cu o serie de aprecieri interesante făcute de prof.dr. Gheorghe Râncu, preşedintele Filialei Prahova a Societăţii de Ştiinţe Istorice: „O încercare de apropiere între cei doi (Hasdeu şi Iorga – n.r.) este foarte grea. Problema nu este simplă… Poate fi privită din foarte multe puncte de vedere. Dl. Gherasim Rusu Togan a făcut-o dintr-o perspectivă cuminte. Autorul nu şi-a propus o comparaţie. Nici nu ştii de ce să te apuci, pe ce axiologie să te bazezi. I-am văzut în complementaritatea lor. Această lucrare nu poate fi o lectură uşoară. Cultura populară este o componentă întâlnită la cei doi giganţi. Cei doi au fost apărătorii neamului”.
Odată cu anunţarea viitoarei întâlniri literare (miercuri, 28 noiembrie, ora 13.00, la Biblioteca Municipală), moderatorul Florin Dochia i-a invitat pe cei prezenţi la o sesiune de autografe şi la un bufet suedez. „O afluenţă foarte mare/ La actu-acesta de cultură/ Şi o inadvertenţă are:/ E prea puţină băutură” (Saşa).

Theodor MARINESCU