De la lipsa apei la taxe mai mari: Câmpina, prinsă în valul noilor impozite

Putem spune că anul 2025 a fost un an de supraviețuire pentru români. Aceștia au trecut printr-o campanie electorală care părea fără sfârșit, începută în decembrie 2024, după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, și încheiată în mai 2025, când Nicușor Dan a fost ales președinte al României. În iunie, guvernul Bolojan, proaspăt investit, a început în forță, majorând TVA la 21%, deși Nicușor Dan promisese în scris că acest lucru nu se va întâmpla în mandatul său.
Au urmat luni de criză și scandaluri: partidele din coaliția de guvernare se atacau reciproc, opoziția depunea moțiuni continuu, iar bunăstarea financiară a populației era afectată de scumpiri în lanț. Românii s-au confruntat cu probleme variate: drone rusești traversând nestingherite spațiul aerian, explozia prețurilor la energie, incapacitatea Guvernului de a vinde Rafinăria Lukoil din Ploiești sau criza apei din Prahova și Dâmbovița.
La Câmpina, cetățenii au intrat în ultima lună a anului fără apă, cu moralul la pământ. Totuși, Moș Nicolae le-a adus un cadou și pe 5 decembrie apa a revenit la robinete. Atmosfera s-a schimbat, iar casele au părut mai împodobite ca niciodată, semn că românii voiau să uite un an atât de epuizant și să se bucure de sărbători.
Anul 2026 a început în mare stil. Pe 1 ianuarie, ora 00:00, românii au sărbătorit noul an cu artificii, ignorând în mare parte legea recent intrată în vigoare. Optimismul s-a stins însă rapid, odată ce cetățenii au intrat pe Ghiseul.ro pentru a vedea cât li s-a mărit impozitul.

Creșterea impozitelor pe proprietate

Guvernul a declanșat creșterea impozitelor prin modificarea Codului Fiscal, majorând valoarea de bază a impozitului pe metrul pătrat, de la aproximativ 1.500 lei la 2.677 lei, o creștere de aproape 80% aplicată la nivel național. Măsura a fost adoptată pentru a respecta jaloanele din PNRR, sub amenințarea pierderii fondurilor europene dacă veniturile locale nu se aliniază la media UE.
Simultan, Executivul a eliminat majoritatea reducerilor pentru clădirile vechi, crescând astfel taxarea proprietăților indiferent de anul construcției. Această reformă este parte a tranziției către sistemul e-Proprietate, care ar urma să lege impozitele direct de prețul de vânzare al locuințelor începând cu anul viitor.

Situația în Câmpina

Baza de impozitare, stabilită la 1.000 lei/mp în 2016, a ajuns la 2.677 lei/mp la 1 ianuarie 2026. Calculul ține cont de faptul că valoarea inițială a fost indexată anual cu rata inflației până la sfârșitul lui 2025, actualizarea pentru 2026 nefiind permisă.
La Câmpina, procesul de majorare a impozitelor a început în aprilie 2025, prin adoptarea HCL nr. 48, pentru indexarea anuală cu rata inflației, respectiv cu 5,6%. Șocul fiscal real a venit în decembrie, prin adoptarea HCL nr. 198, care a integrat reforma națională și noile grile de calcul ce țin cont de materialele de construcție. Pentru clădirile rezidențiale din beton sau cărămidă, valoarea impozabilă a crescut la 2.677 lei/ mp (~535 euro/mp), o majorare structurală de aproape 80% impusă de Guvern pentru alinierea la valorile de piață cerute prin PNRR.
Impactul final asupra cetățenilor este filtrat prin împărțirea municipiului în cele patru zone de impozitare: Zona A – centrul și axele principale (ex. Bulevardul Carol I), Zona B – cartiere rezidențiale (ex. Grivițe, Câmpinița), Zona C – periferia modernizată, Zona D – marginea orașului.
În calculul impozitului, valoarea de bază este înmulțită cu coeficienți de corecție specifici fiecărei zone (2,40 – zona A, 2,30 – zona B, 2,20 – zona C și 2,10 zona D) și cu cota de impozitare stabilită local (între 0,08%–0,2%). Astfel, un apartament de 50 mp situat în zona A poate avea o valoare impozabilă de 450.000 lei (circa 90.000 de euro), ajungând la un impozit de 360 lei.
Simultan cu aceste măsuri, Executivul a realizat o curățenie drastică în lista facilităților fiscale, eliminând scutirile automate de care beneficiau anterior anumite categorii vulnerabile pentru clădirea de domiciliu sau mașină. S-au tăiat, de asemenea, bonusurile de vechime pentru apartamentele construite în perioada comunistă, forțând proprietarii de blocuri vechi să plătească la fel ca cei din ansamblurile noi. Singurele facilități importante care au supraviețuit sunt bonificația de 10% pentru plata integrală până la 31 martie și scutirile pentru veterani sau monumente istorice, Guvernul urmărind astfel să elimine orice portiță de scăpare care reducea încasările la bugetele locale.

Șoferii care dețin mașini mai vechi, vor scoate mai mulți bani din buzunar

Guvernul a schimbat și regulile pentru impozitele auto, aplicând principiul „poluatorul plătește”. Ceea ce înseamnă că impozitul nu mai depinde doar de mărimea motorului, ci și de norma Euro. Pentru mașinile vechi cu norme de poluare scăzute, impozitele au crescut cu sume considerabile, în timp ce posesorii de mașini electrice au pierdut privilegiul gratuității totale, fiind obligați acum să plătească o taxă fixă anuală. De asemenea, proprietarii de mașini hibride au fost loviți de eliminarea reducerilor masive de peste 50%, Guvernul plafonând acum bonificația la maximum 30%, ceea ce a dus în multe cazuri la o creștere de câteva ori a sumei datorate față de anul trecut

Problemele Ghiseul.ro

În primele zile ale anului 2026, milioane de români care au vrut să verifice valoarea noilor „biruri” sau chiar să-și plătească impozitele s-au confruntat cu blocaje pe Ghiseul.ro. Platforma a cedat sub presiunea interogărilor, generând erori și timpi lungi de procesare.
Pe 5 ianuarie, prima zi lucrătoare a anului, 105 câmpineni și-au achitat impozitele la ghișee. Cu siguranță, mulți vor profita de bonificația de 10% și vor încerca să își achite impozitele până la 31 martie 2026, chiar și dacă vor alege să o facă în ultima zi, în semn de protest.

Impactul economic

Din zona economică, nu vin vești deloc bune. Inflația rămâne la cote ridicate, încasările salariale ale românilor au scăzut, iar puterea de cumpărare s-a diminuat simțitor. În 2026 nu vor crește nici salariile minime, nici pensiile, doar salariul mediu brut urmează să fie majorat de la 1 iulie 2026 la 4.325 lei.
Conform Guvernului, aplicarea noilor impozite pe proprietate ar urma să aducă circa 3,7 miliarde lei la buget în 2026. Banii colectați rămân la bugetele locale, statul nemaiputând să compenseze din cauza deficitului bugetar. Primăriile vor trebui astfel să se bazeze pe propriile încasări pentru finanțarea serviciilor publice: întreținerea străzilor, iluminatul public, școlile și serviciile sociale.

Harta de impozitare a Câmpinei, posibil depășită înainte de a intra în vigoare

Zonele au fost stabilite inițial prin HCL nr. 150/ 2006 și nu au mai fost actualizate până în prezent. Prin HCL nr. 179/ 2022, au fost aprobate noile criteriile și punctajul pentru stabilirea încadrării fiscale a proprietăților din intravilanul Câmpinei, intrarea în vigoare a acestei hoărârii fiind prorogată până la 1 ianuarie 2027. Conform hărții realizate de Institutul „Urban-Incerc”, o proporție mare din intravilanul municipiului va intra în zona A, datorită modernizărilor infrastructurii, rețelelor de utilități și dezvoltării serviciilor publice, ceea ce va crește semnificativ impactul fiscal pentru majoritatea cetățenilor.
„Conform hărții realizate în 2024, estimez că aproximativ 70% din intravilanul municipiului este încadrat în zona A. Date fiind modificările aduse valorilor impozabile prin ordonanța din decembrie, dar și faptul că se va modifica modul de impozitare în funcție de valoarea de piață a imobilelor, cred că harta de impozitare va deveni inutilă în viitor” – este de părere consilierul local Valentin Crețu, membru în Comisia pentru amenajarea teritoriului, urbanism, ecologie şi protecţia mediului.

Felix PRECUP