“Dacă aş avea 50.000 de lei disponibili, cartea vieţii mele ar putea vedea lumina tiparului”

ne mărturiseşte dr.ing. Ştefan Traian Mocuţa, cetăţean de onoare al Câmpinei

Despre viaţa inginerului Ştefan Traian Mocuţa, doctor în geologia zăcămintelor de petrol şi unul dintre cetăţenii de onoare ai Câmpinei, s-ar putea scrie o carte. Personalitate a vieţii ştiinţifice câmpinene, el a fost şi rămâne încă unul dintre cei mai buni specialişti geologi ai Institutului de Cercetări şi Proiectări Tehnologice din Câmpina, cea mai importantă citadelă ştiinţifică  românească în domeniul cercetării zăcămintelor de petrol şi gaze. A scris sute de studii şi lucrări ştiinţifice, dar şi câteva cărţi de referinţă, în coautorat. 16 ani a predat la Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti, de pe poziţia de cadru didactic asociat. De 14 ani lucrează la cartea sa de căpătâi, intitulată “Bazine şi câmpuri petrolifere pe Terra”, o foarte interesantă lucrare de sinteză din domeniul geologiei zăcămintelor de petrol, bazată pe cursul pe care l-a predat 16 ani studenţilor de la UPG. Născut şi şcolit la începuturile sale prin ţinuturile Aradului, absolvă în 1956 Facultatea de Geologie a Institutului de Petrol, Gaze şi Geologie din Bucureşti, an în care ajunge angajat al Institutului de Petrol şi Gaze Câmpina, înfiinţat în 1950, deci cu numai şase ani în urmă. ICPG (viitorul ICPT) îşi trage seva din rodnica sămânţă a cercetării ştiinţifice a petrolului încolţită prin activitatea cercetătorilor Atelierelor Astra Română. 

Născut pe bazele solide puse de aceste ateliere pline de profesionişti, institutul câmpinean va duce mai departe moştenirea de referinţă cu ajutorul unor colective de cercetători nu mai puţin pregătiţi decât predecesorii lor. La început a lucrat ca inginer geolog, apoi ca cercetător ştiinţific şi ulterior ca cercetător ştiinţific principal III, II şi I. Din 1966 şi până în 1990, Ştefan Traian Mocuţa a fost numit şeful Laboratorului de Geologia Zăcămintelor de Petrol, cunoscut mai târziu ca Secţia I de Cercetare a ICPT Câmpina. În 1990 a fost numit director al ICPT Câmpina şi a coordonat activitatea întregului institut timp de patru ani. În perioada 1994-1996, în urma vacantării unui post de senator, a făcut parte din Senatul României. În anul 1996, a revenit la ICPT Câmpina, fiind numit consilier. În vara lui 2013 i se acordă titlu de Cetăţean de Onoare al municipiului Câmpina. A fost ales membru al mai multor organizaţii şi societăţi ştiinţifice internaţionale în domeniul geologiei şi petrolului. Prin anii 1990, a colaborat cu compania OMV din Austria, cea care avea să cumpere, peste ani, pachetul majoritar de acţiuni al Petrom SA. “Institutul din Câmpina a scris o pagină glorioasă în istoria geologiei şi cercetării petrolului din România. În anii 1980, când activitatea de cercetare a cunoscut apogeul, noi, cercetătorii, eram cam izolaţi de autorităţile comuniste, dar şi respectaţi, pe de altă parte, pentru activitatea noastră. Noi nu am venit de nicăieri, fiindcă am avut la temelie cercetarea specialiştilor de la Atelierele Astra Română. Institutul a avut oameni extrem de valoroşi. Mi-e greu să mi-i duc aminte pe toţi, dar, dacă îmi permiteţi, i-aş aminti aici pe dr. ing. Nicolae Cristea, pe dr. ing. Nicolae Aldea, pe inginerii Codreanu, Petcovici, Mircea Popescu, Beldianu, Petcu, Baldovin, Pantazi, Lupu, doamnele Iosifescu şi Dîmboiu, Ştefănescu, Ursu, Ioachinciuc, Grecu, soţii Voicu şi mulţi alţii. Mulţi dintre ai au lucrat la Astra Română. Am muncit 14 ani la cartea vieţii mele, pe care mi-e greu să o văd tipărită, pentru că editarea ei ar costa 50.000 de lei, bani pe care nu îi am şi pe care este greu să îi obţin din sponsorizări, pentru că în perioada asta de recesiune economică, sunt foarte puţini patroni dispuşi să sponsorizeze”, ne mărturiseşte, gâtuit de emoţie şi cu ochii umeziţi, Traian Mocuţa. A.N.