Știri

Cristina Dinu, un artist plastic care lucrează în metal și șlefuiește cu măiestrie cuvintele

Vineri, 25 Septembrie, de la ora 14.00, terasa cafenelei Coffe Shop din centrul Câmpinei a fost gazda unei mini-expoziții de artă în metal, eveniment susținut de Clubul Femina și Coffe Shop. În cadrul expoziției de artă plastică a avut loc și lansarea volumului „Despre a fi nimic pentru a putea fi totul” – „o altfel de autobiografie dintr-o tristă Românie”, semnat de extrem de talentata Cristina Dinu, prezentă la Câmpina în dublă ipostază: de expozant și de autor. 

Cristina Dinu s-a născut la 9 mai 1987 în Bucureşti. A urmat Facultatea de Fizică la Universitatea Bucureşti, specializarea Fizică Medicală urmat de un master interdisciplinar la Facultatea de Fizică şi Chimie „Ştiinţa Conservării şi Restaurării operelor de patrimoniu”, Arme şi muniţii/ Instructor TIR Sportiv la Artemis, cât şi Competenţe antreprenoriale la Universitatea Bucureşti şi este şi intructor de categoria A şi B. Mai mult decât atât, Cristina este un exemplu de curaj, simplitate, originalitate şi autenticitate pe care aveți ocazia să le descoperiți citindu-i volumul autobiografic. 

Pentru că în urmă cu patru ani considera că scrierile sale ar fi niște „chestii prea personale” pentru a fi expuse publicului larg, am întrebat-o pe Cristina ce a determinat-o să facă acum acest pas care astăzi ne permite să vorbim despre un volum autobiografic. „Între timp cred că am început să fiu un pic mai atentă la tot ce se întâmplă în jurul meu şi la tot ce ce simt eu. Mi-am dat seama că nu este bine să ţinem experienţele astea personale ascunse, să nu vadă lumea că suntem răniţi, că avem probleme, că ne e greu, că avem traume, decepţii pentru că toţi încercăm să părem că suntem bine. Am văzut la prietenii din jurul meu că asta le-a adâncit traumele şi mai mult, pentru că, uitându-se în jurul lor, au zis: «Bă, dar eu sunt singurul defect! Uite ce bine o duc aştia, nu mai zic nici eu nimic, pentru că toţi sunt fericiţi, numai eu am probleme». Şi atunci am zis că atâta timp cât pe mine nu mă interesează ce părere au cei din jurul meu despre mine, pentru că eu ştiu cine sunt şi cei apropiaţi mie ştiu cine sunt, hai să scot cartea asta şi să arăt că la toţi ne e greu, că avem probleme. În carte am scris şi cum am trecut peste unele dintre aceste experienţe, cum am trecut peste traume, peste situaţii neplăcute” – ne-a mărturisit autoarea.

Volumul Cristinei Dinu e structurat în două părți. Prima parte începe cu o listă de oameni cărora le mulţumește pentru prezenţa, intervenţia şi ajutorul oferit de-a lungul vieți și continuă cu disecarea mai multor probleme specifice României, dar şi a vieţii de om. A doua parte a cărţii reprezintă o descriere a situaţiei sale actuale şi o punere în ordine cronologică a tuturor lucrurilor prezentate în prima parte.
„Am scris această carte în cinci zile în luna ianuarie. Ideea mi-a venit într-un moment în care am răcit. Cum nu sunt obişnuită să stau degeaba şi aveam o mulţime de lucruri pe care voiam să le transmit celor din jurul meu, m-am apucat să scriu. Deja am gata şi a doua carte, care este un SF la care am scris mai greu, pentru că am scris câte 10-20 pagini pe zi. Este aproape gata, mai am un singur capitol pe care nu încă nu l-am scris deoarece vreau să o mai verific”, mai spune Cristina.

Înainte de deveni și autoare de cărți, Cristina este artist plastic. Lucrările sale, adevărate opere de artă lucrate în metal au impresionat audiența prezentă vineri la expoziție, așa că am întrebat-o pe talentata tânără ce o inspiră în realizarea creațiilor sale. „Tot ce vedeţi aici este realizat de mine, cu mâinile mele. Cred că aceasta este a patra expoziţie a mea, iar prima a fost în 2016, tot la Câmpina. Eu am început prin restaurări de motociclete, după aceea am trecut la restaurări de maşini, apoi la restaurări de obiecte de cult, apoi la obiecte de artă. Cred că mă inspiră tot ce văd, tot ce este în jurul meu. Toate reprezintă redarea în obiecte lucrate în metal 3D a unor stări, a unor sentimente, a unor emoţii”.  
Invitat la eveniment, scriitorul şi eseistul Christian Crăciun, care a cunoscut-o pe Cristina la un târg de carte, a dorit să-și exprime admiraţia faţă de autenticitatea de care dă aceasta dovadă în volumul său: „Ea este un om care nu încearcă să dea mai bine decât este în realitate. Are cum se spune „ce e-n guşă e şi-n căpuşă”, îşi spune experienţele, judecă pe toată lumea, ceea ce este incomod, judecă cu mintea ei împrejurările prin care trece, judecată care e bună sau rea, dar pe care şi-o asumă. A scris o carte a cărei principală trăsătură este autenticitatea. Este un fel de jurnal-eseu al unui om-artist greu încercat de viaţă. Valoarea cărţii stă în faptul că fără niciun fel de trucaj literar, fără nicun fel de încercare de a impresiona publicul, spune direct ce are pe suflet şi în ce au constat experienţele prin care a trecut. Şi asta e deja foarte greu de făcut, literar vorbind şi chiar în asta constă valoarea cărţii. Sunt două idei aici: adevărul şi libertatea pe care ea le susţine în toată cartea şi de la care nu cedează, cu riscul de a-şi pierde prietenii, cu riscul de a face foamea sau de a rămâne fără serviciu, fără casă şi aşa mai departe. Îşi asumă riscurile existenţei şi spune tot ce are pe suflet. Spuneam că se vede că lucrează în metal, e ca şi cum ar da cu ciocanul în cuvinte, şlefuieşte foarte bine fraza. Dincolo de destinul personal, ea prezintă de pildă învăţământul, evenimentele triste ale şcolii noastre care îţi taie aripile, ale familiei în care de multe ori regăsim multă ipocrizie, pentru că se doreşte ca totul să fie lucitor şi frumos pe dinafară, atacă sistemul medical. Deci toate subsistemele astea ale societăţii noastre, ale unei ţări neaşezate, ale unei ţări triste, ale unei ţări care nu încurajează omul de calitate, care e mult mai atentă la poleială decât la conţinut”.

Întrebat dacă i-a rămas în minte un citat la finalul lecturii cărții, eseistul Christian Crăciun ne-a oferit mai multe mostre din acest volum pe care îl recomandă cu precădere profesorilor care, la rândul lor să-l recomande mai departe elevilor, în special celor de liceu și îndeosebi elevelor, pentru că o altă temă a cărții este reprezentată de condiţia grea a femeii. „Am reținut mai multe citate. De pildă când îşi rezumă experienţa spune: «A fost cumplit de greu, dar a meritat din toate punctele de vedere». Sau: «Mi-a reproşat un prieten că menirea mea este de a repara oamenii stricaţi». Un lucru foarte rar la ea şi extrem de frumos este că nu uită să le mulţumească tuturor celor care au ajutat-o şi drept dovadă, în carte le face scurte portrete în care îşi exprimă recunoştinţa pentru tot ceea ce au învăţat-o. Un alt citat pe care l-am notat: «N-am reuşit cum să învăţ să ignor răutatea oamenilor». Ea şi-a păstrat această vulnerabilitate şi nu s-a învăţat cu răutatea oamenilor, deşi ea a fost foarte încercată de viaţă, iar dacă o să citiţi cartea, o să vedeţi”. 

Deși arta plastică nu este specialitatea domniei sale, am vrut să știm ce părere are omul de litere despre lucrările din expoziția Cristinei Dinu: „Le-am văzut pe site-ul ei, însă acum este prima oară când le văd live. Sunt lucruri surprinzătoare pentru că nu-ţi închipui că poate fi făcut aşa ceva din metal, şi mai ales de o femeie. Nu este specialitatea mea arta plastică, dar sunt lucruri de o mare sensibilitate, cu încărcătură simbolică deosebită şi toate sunt lucrate din deşeuri, din resturi din câte am înţeles de la ea. Da, regăsc acelaşi spirit. Este aceeaşi îmbinare dintre duritate şi sensibilitate şi nu în ultimul rând, răbdarea, migala. Se vede că este un om care răzbate dincolo de coaja lucrurilor. Este atât de tânără şi totuşi are o personalitate atât de complexă pentru că s-a maturizat destul de repede” – ne-a mai declarat criticul literar.
Roxana TUDOSE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare