“În Consiliul Local trebuie
să se facă administraţie, nu politică”
Consilierul Dragomir Enache este o voce aparte în Consiliul Local, fiind singurul consilier municipal al PNL Câmpina. Fără intervenţiile sale, şedinţele legislativului municipal ar fi cu mai puţină sare şi mai puţin piper. Ce îl mână în luptă pe cel care alungă adesea plictiseala adunărilor aleşilor urbei, puteţi afla din interviul de mai jos, în finalul căruia consilierul liberal le propune spre reflecţie potentaţilor şi liderilor politici ai oraşului o vorbă de duh din înţelepciunea lui Nicolae Iorga, care parcă se potriveşte mai mult ca oricând mai-marilor acestor vremuri.
Reporter: Nu vă simţiţi, uneori, singur împotriva tuturor, având în vedere că sunteţi unicul consilier liberal din legislativul municipal, după ce Elvis Arghir a pierdut susţinerea partidului şi a devenit independent?
Dragomir Enache: Nu mă simt singur, pentru că îi simt în spatele meu, ca un sprijin, pe cetăţenii, nu puţini, cu care mă întâlnesc zilnic şi ale căror probleme le fac cunoscute în Consiliul Local. În plus, să nu uităm de colegii noştri de alianţă, consilierii social-democraţi, pentru că, în opinia mea, USL Câmpina funcţionează bine. Atât în PNL, cât şi în PSD sunt lideri competenţi şi responsabili, lucru care garantează buna funcţionare a Uniunii la Câmpina. Sunt convins că acest lucru va fi remarcat de electoratul local, iar USL va câştiga alegerile atât în Câmpina, cât şi în întreaga Românie. Apoi, eu cred că în miniparlamentul oraşului sunt mai mulţi consilieri cu gândire liberală, dar care, din motive bine cunoscute, nu se pot manifesta. Eu votez cum gândesc, pe când ei, în marea lor majoritate, votează după cum li se spune de către cei care gândesc în locul lor. Chiar dacă PNL Câmpina i-a retras sprijinul politic lui Elvis Arghir, din motive de insubordonare fată de hotărârile Biroului Executiv, acesta a votat, nu de puţine ori, în dreptul PNL.
Rep.: Sunteţi perceput ca un consilier singuratic, dar şi ca pata de culoare a şedinţelor, în special prin intervenţiile dvs. caustice care înveselesc atmosfera, chiar dacă problemele pe care le ridicaţi sunt cât se poate de serioase. Credeţi că dacă acest stil de lucru mai senin ar fi adoptat şi de alţi colegi, multe dezbateri ar fi lipsite de acea înverşunare neproductivă generată de dezlănţuirea unor patimi politice oarbe?
D.E.: Percepţia de “consilier singuratic” nu mi se potriveşte, cu atât mai mult cu cât, de felul meu, sunt un tip sociabil. Singuratic nu sunt şi pentru că problemele pe care eu le ridic sunt ale oamenilor cu care discut şi pe care îi reprezint. Problemele lor sunt sursa de inspiraţie a luărilor mele de cuvânt. Eu cred că în Consiliul Local trebuie făcută administraţie, nu politică. La noi, la români, în mai toate administraţiile publice locale (deci nu doar la Câmpina), se face mai mult politică decât administraţie. Nici acest lucru nu ar fi cel mai rău posibil dacă politica s-ar face, măcar 90%, în folosul cetăţenilor. Cardinalul Richelieu spunea că “politica este arta de a face posibil ceea ce este necesar”. Or, acest lucru nu poate fi făcut de oameni încrâncenaţi şi pătimaşi, ci de persoane inteligente, care nu sunt lipsite de simţul umorului şi de patriotism. Să nu ne ferim de a invoca patriotismul, cuvânt care s-a demonetizat, în ultimele decenii, prin îndelungata şi abuziva sa folosire.
Rep.: Sunteţi singurul consilier PNL, dar totodată şi unul dintre cei mai activi membri ai miniparlamentului câmpinean. Mai ales la finalul şedinţelor, când, la punctul Diverse, aduceţi în atenţia primarului o mulţime de probleme din viaţa comunităţii care ar trebui rezolvate. Probleme din domeniul edilitar, social, economic etc. Referitor la aceste probleme (acolo unde se poate), nu ar fi mai benefic să iniţiaţi proiecte de hotărâri, decât să le ridicaţi în timpul discuţiilor ca teme de rezolvare pentru executivul local?
D.E.: Dacă faci un proiect de hotărâre şi eşti singur (nu singuratic), acest proiect va fi respins, iar demersul tău nu va mai conta decât pentru o eventuală evidenţă statistică. Or, eu nu doresc aceasta. Oricum, degeaba ai multe proiecte susţinute dacă ele nu reuşesc să îmbunătăţească standardul de viaţă al comunităţii. Prin definiţie, consilierul trebuie să-i consilieze pe cei care sunt puşi să facă o treabă. Eu asta încerc, iar nu să fiu caustic. Cu atât mai mult cu cât, aşa cum aţi remarcat mai devreme, aduc în atenţia primarului o mulţime de probleme din viaţa comunităţii care ar trebui rezolvate.
Rep.: Care credeţi că sunt cele mai importante proiecte de hotărâri pe care le-aţi iniţiat în Consiliul Local (sau cele mai importante probleme ridicate de dvs la punctul Diverse)?
D.E.: Eu mi-am propus ca, în fiecare şedinţă, la “Diverse”, să am cel puţin o intervenţie, şi asta s-a intâmplat. Dintre “contribuţiile” aduse de proiectele mele recente aş aminti redesenarea staţiei pentru transport în comun de lângă Rafinărie, Crosul Sănătăţii, desfăşurat în urmă cu câteva săptămâni, la care am şi participat. Sunt destule proiecte iniţiate de mine care nu au trecut, fără niciun temei, de altfel. L-aş aminti aici pe cel prin care, în urmă cu un an, susţineam înfiinţarea unei pensiuni turistice în cartierul Muscel. Am devansat cumva dorinţa de azi a puterii locale (impusă de Ministerul Dezvoltării şi Turismului), de a transforma Câmpina într-o staţiune turistică. Pe de altă parte, şi eu m-am opus unor proiecte prin care se cheltuiau inutil fonduri importante din bugetul local. Mă refer la concursuri gen “Balconul înflorit”, “Câmpina în stil dulce”, pentru care, la vremea respectivă, s-au cheltuit circa două miliarde de lei vechi. În orice situaţie, sunt pentru cheltuirea judicioasă a banului public.
Rep.: Care consideraţi că sunt, în prezent, cele mai arzătoare probleme ale comunităţii?
D.E.: Nu ştiu dacă sunt cele mai arzătoare, dar cred că administraţia actuală a uitat să se ocupe de realizarea unor parcuri pentru bătrâni şi pentru mamele care îşi plimbă bebeluşii în cărucioare, de identificarea şi botezarea unor pieţe care să constituie repere pentru potenţialii turişti, de Parcul C.Istrati de lângă Şcoala de Poliţie, de piste pentru biciclişti, care ar putea deveni o atracţie turistică. De mare importanţă pentru viitorul oraşului cred că ar fi realizarea de către municipalitate a unei liste cu priorităţi, din care nu ar trebui să lipsească acţiuni pentru îmbunătăţirea vieţii pensionarilor şi a celor cu venituri modeste, demersuri pentru modernizarea şcolilor şi a spitalelor, anveloparea tuturor blocurilor de locuinţe, o politică de fiscalitate locală care să permită atragerea investitorilor pentru crearea cât mai multor locuri de muncă etc.
Rep.: Cum vedeţi Câmpina peste 20 de ani?
D.E.: Prin aşezarea ei binecuvântată de Dumnezeu, pe baza unui plan de dezvoltare durabilă bine pus la punct, Câmpina are şanse mari să prospere şi să devină, peste două decenii, un oraş la standarde europene. Trebuie însă ca reprezentanţii municipalităţii, ca şi proiectele pe care aceştia le vor promova, să fie de calitate, indiferent de cât de mulţi bani europeni vor fi atraşi. Fiindcă, vorba românului, Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă. Pentru ca parcursul devenirii noastre europene să nu se termine într-o mlaştină, trebuie găsite cele mai bune metode pentru atragerea unor investiţii care să creeze locuri de muncă şi să îmbunătăţească permanent imaginea oraşului. De asemenea, alegerile viitoare nu mai trebuie umbrite de campanii electorale agresive, pline de pomeni electorale şi cumpărări de voturi, pentru a fi aleşi în fruntea urbei cei mai buni gospodari ai săi. Încrederea reciprocă şi credinţa în Dumnezeu pot fi pârghii importante ale educaţiei copiilor noştri, căci niciun progres nu este posibil fără o schimbare de mentalităţi, schimbare ce poate fi atinsă printr-o educaţie pe baze sănătoase. Câmpina va putea ajunge o casă bună pentru toţi cetăţenii săi dacă aleşii şi bogaţii cetăţii, de azi şi de mâine, vor reflecta şi vor ţine cont de un aforism născut din înţelepciunea marelui nostru Nicolae Iorga: ”Linguşirea este plata anticipată a trădării care ţi se pregăteşte”. Poate, în acest fel, se va asana mai repede şi clasa noastră politică. Pentru reînvierea spiritului civic al Câmpinei de acum un veac, nu ar strica puţină aplecare şi înţelegere a reflecţiei “Lumea este un loc periculos nu atât din cauza celor care fac rău, cât a celor care privesc şi îi lasă să facă rău.” Dacă fiecare dintre noi va fi conştient de toate acestea, Câmpina va fi bine.
Dragomir Enache: Nu mă simt singur, pentru că îi simt în spatele meu, ca un sprijin, pe cetăţenii, nu puţini, cu care mă întâlnesc zilnic şi ale căror probleme le fac cunoscute în Consiliul Local. În plus, să nu uităm de colegii noştri de alianţă, consilierii social-democraţi, pentru că, în opinia mea, USL Câmpina funcţionează bine. Atât în PNL, cât şi în PSD sunt lideri competenţi şi responsabili, lucru care garantează buna funcţionare a Uniunii la Câmpina. Sunt convins că acest lucru va fi remarcat de electoratul local, iar USL va câştiga alegerile atât în Câmpina, cât şi în întreaga Românie. Apoi, eu cred că în miniparlamentul oraşului sunt mai mulţi consilieri cu gândire liberală, dar care, din motive bine cunoscute, nu se pot manifesta. Eu votez cum gândesc, pe când ei, în marea lor majoritate, votează după cum li se spune de către cei care gândesc în locul lor. Chiar dacă PNL Câmpina i-a retras sprijinul politic lui Elvis Arghir, din motive de insubordonare fată de hotărârile Biroului Executiv, acesta a votat, nu de puţine ori, în dreptul PNL.
Rep.: Sunteţi perceput ca un consilier singuratic, dar şi ca pata de culoare a şedinţelor, în special prin intervenţiile dvs. caustice care înveselesc atmosfera, chiar dacă problemele pe care le ridicaţi sunt cât se poate de serioase. Credeţi că dacă acest stil de lucru mai senin ar fi adoptat şi de alţi colegi, multe dezbateri ar fi lipsite de acea înverşunare neproductivă generată de dezlănţuirea unor patimi politice oarbe?
D.E.: Percepţia de “consilier singuratic” nu mi se potriveşte, cu atât mai mult cu cât, de felul meu, sunt un tip sociabil. Singuratic nu sunt şi pentru că problemele pe care eu le ridic sunt ale oamenilor cu care discut şi pe care îi reprezint. Problemele lor sunt sursa de inspiraţie a luărilor mele de cuvânt. Eu cred că în Consiliul Local trebuie făcută administraţie, nu politică. La noi, la români, în mai toate administraţiile publice locale (deci nu doar la Câmpina), se face mai mult politică decât administraţie. Nici acest lucru nu ar fi cel mai rău posibil dacă politica s-ar face, măcar 90%, în folosul cetăţenilor. Cardinalul Richelieu spunea că “politica este arta de a face posibil ceea ce este necesar”. Or, acest lucru nu poate fi făcut de oameni încrâncenaţi şi pătimaşi, ci de persoane inteligente, care nu sunt lipsite de simţul umorului şi de patriotism. Să nu ne ferim de a invoca patriotismul, cuvânt care s-a demonetizat, în ultimele decenii, prin îndelungata şi abuziva sa folosire.
Rep.: Sunteţi singurul consilier PNL, dar totodată şi unul dintre cei mai activi membri ai miniparlamentului câmpinean. Mai ales la finalul şedinţelor, când, la punctul Diverse, aduceţi în atenţia primarului o mulţime de probleme din viaţa comunităţii care ar trebui rezolvate. Probleme din domeniul edilitar, social, economic etc. Referitor la aceste probleme (acolo unde se poate), nu ar fi mai benefic să iniţiaţi proiecte de hotărâri, decât să le ridicaţi în timpul discuţiilor ca teme de rezolvare pentru executivul local?
D.E.: Dacă faci un proiect de hotărâre şi eşti singur (nu singuratic), acest proiect va fi respins, iar demersul tău nu va mai conta decât pentru o eventuală evidenţă statistică. Or, eu nu doresc aceasta. Oricum, degeaba ai multe proiecte susţinute dacă ele nu reuşesc să îmbunătăţească standardul de viaţă al comunităţii. Prin definiţie, consilierul trebuie să-i consilieze pe cei care sunt puşi să facă o treabă. Eu asta încerc, iar nu să fiu caustic. Cu atât mai mult cu cât, aşa cum aţi remarcat mai devreme, aduc în atenţia primarului o mulţime de probleme din viaţa comunităţii care ar trebui rezolvate.
Rep.: Care credeţi că sunt cele mai importante proiecte de hotărâri pe care le-aţi iniţiat în Consiliul Local (sau cele mai importante probleme ridicate de dvs la punctul Diverse)?
D.E.: Eu mi-am propus ca, în fiecare şedinţă, la “Diverse”, să am cel puţin o intervenţie, şi asta s-a intâmplat. Dintre “contribuţiile” aduse de proiectele mele recente aş aminti redesenarea staţiei pentru transport în comun de lângă Rafinărie, Crosul Sănătăţii, desfăşurat în urmă cu câteva săptămâni, la care am şi participat. Sunt destule proiecte iniţiate de mine care nu au trecut, fără niciun temei, de altfel. L-aş aminti aici pe cel prin care, în urmă cu un an, susţineam înfiinţarea unei pensiuni turistice în cartierul Muscel. Am devansat cumva dorinţa de azi a puterii locale (impusă de Ministerul Dezvoltării şi Turismului), de a transforma Câmpina într-o staţiune turistică. Pe de altă parte, şi eu m-am opus unor proiecte prin care se cheltuiau inutil fonduri importante din bugetul local. Mă refer la concursuri gen “Balconul înflorit”, “Câmpina în stil dulce”, pentru care, la vremea respectivă, s-au cheltuit circa două miliarde de lei vechi. În orice situaţie, sunt pentru cheltuirea judicioasă a banului public.
Rep.: Care consideraţi că sunt, în prezent, cele mai arzătoare probleme ale comunităţii?
D.E.: Nu ştiu dacă sunt cele mai arzătoare, dar cred că administraţia actuală a uitat să se ocupe de realizarea unor parcuri pentru bătrâni şi pentru mamele care îşi plimbă bebeluşii în cărucioare, de identificarea şi botezarea unor pieţe care să constituie repere pentru potenţialii turişti, de Parcul C.Istrati de lângă Şcoala de Poliţie, de piste pentru biciclişti, care ar putea deveni o atracţie turistică. De mare importanţă pentru viitorul oraşului cred că ar fi realizarea de către municipalitate a unei liste cu priorităţi, din care nu ar trebui să lipsească acţiuni pentru îmbunătăţirea vieţii pensionarilor şi a celor cu venituri modeste, demersuri pentru modernizarea şcolilor şi a spitalelor, anveloparea tuturor blocurilor de locuinţe, o politică de fiscalitate locală care să permită atragerea investitorilor pentru crearea cât mai multor locuri de muncă etc.
Rep.: Cum vedeţi Câmpina peste 20 de ani?
D.E.: Prin aşezarea ei binecuvântată de Dumnezeu, pe baza unui plan de dezvoltare durabilă bine pus la punct, Câmpina are şanse mari să prospere şi să devină, peste două decenii, un oraş la standarde europene. Trebuie însă ca reprezentanţii municipalităţii, ca şi proiectele pe care aceştia le vor promova, să fie de calitate, indiferent de cât de mulţi bani europeni vor fi atraşi. Fiindcă, vorba românului, Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă. Pentru ca parcursul devenirii noastre europene să nu se termine într-o mlaştină, trebuie găsite cele mai bune metode pentru atragerea unor investiţii care să creeze locuri de muncă şi să îmbunătăţească permanent imaginea oraşului. De asemenea, alegerile viitoare nu mai trebuie umbrite de campanii electorale agresive, pline de pomeni electorale şi cumpărări de voturi, pentru a fi aleşi în fruntea urbei cei mai buni gospodari ai săi. Încrederea reciprocă şi credinţa în Dumnezeu pot fi pârghii importante ale educaţiei copiilor noştri, căci niciun progres nu este posibil fără o schimbare de mentalităţi, schimbare ce poate fi atinsă printr-o educaţie pe baze sănătoase. Câmpina va putea ajunge o casă bună pentru toţi cetăţenii săi dacă aleşii şi bogaţii cetăţii, de azi şi de mâine, vor reflecta şi vor ţine cont de un aforism născut din înţelepciunea marelui nostru Nicolae Iorga: ”Linguşirea este plata anticipată a trădării care ţi se pregăteşte”. Poate, în acest fel, se va asana mai repede şi clasa noastră politică. Pentru reînvierea spiritului civic al Câmpinei de acum un veac, nu ar strica puţină aplecare şi înţelegere a reflecţiei “Lumea este un loc periculos nu atât din cauza celor care fac rău, cât a celor care privesc şi îi lasă să facă rău.” Dacă fiecare dintre noi va fi conştient de toate acestea, Câmpina va fi bine.
Da interesant ce spune d-nul Enache,dar orasul e departe de a fi condus de o echipa unita si lipsita de rautate personala ceea ce se intimpla din pacate in cam toata tara si asta e inca efectul comunismului.Intreb si eu cine si unde sa se creeze locuri de munca cind orasul nu are un Parc Industrial destinat si cine sa il creeze cei citiva bogati aroganti ai orasului sau administratia adica Primaria.
E nevoie de o achipa manageriala cu viziune si unita care sa uite culoarea politica dar e imposibil .Tara e bogata ,oamenii au probleme multiple de educatie ,mentalitate si va trece ceva timp pina cind se va regenera mediul.Oamenii nu stiu ce vor marea majoritate nu aprecieaza ceea ce au pentru pur si simplu fapta ca nu au un orizont o imagine ci doar vaicareala ,victimizare ,lene inselatorie ,specula din pacate astea sunt in mare componenetele ce predomina.
Sunt multe nereguli ramase mostenire de la mizeria de comunism.Din pacate industria campineana a fost distrusa din interior de un prost management si era normal de unde sa vina minte de la oamenii formati de un sistem inchis .De fapt oamenii au uitat pur si simplu sa fie oameni si in disperarea de a acumula bunuri materiale le-au pierdut pe cele lumesti,adica sa se bucure de ceea ce ii inconjoara .Sunt destul de multi care au de toate dar se vaita ca e la moda si mai bine injura guvernul decit sa se intrebe dar ei ce fac ca indivizi in afara de a cersi si a consuma gratis daca se poate.Eu cred ca orasul va arata altfel numai daca se schimba mentalitatea individuala cit si colectiva in administartie si politica si asta se va intimpla dar nu foarte curind.Din alesii Primariei prea putin au minte din pacate sa gestioneze cu adevarat problemele orasului ,ma intreb cind se va face curatenie in legislatie si nu vor mai avea acces cei fara educatie asa cum se facea si in trecut de conduceau cei cu relatii nu cu minte.De fapt Romania nu duce lipsa acum de oameni calificati,educati dar problema e de ura si dezbinare si nu de unitate cum se intimpla in multe alte tari din pacate.Se pot spune multe dar din pacate se fac putine lucruri .
Toti asteapta marea investitie ridicola a nemtilor cese cheama Kaufland,pt unii o mare realizare de campanie electorala dar e o mare pierdere de viitor.Adica bogatii aroganti ai nostrii nu pot investi intr-o hala unde sa aduca marfa romaneasca cum este in Croatia de exemplu.De fapt repatriem banii in Germania si ne intrebam de ce nu performam.Pretul acestor citorva locuri de munca e enorm gindindu-ne la viitor.E nevoie de minte de a repune industria sa produca si apoi ne relaxam la shoping.Cam asta e stilul german mai intii muncim si apoi petrecem dar la noi e cam invers din pacate.Asta trebuie sa faca administartia sa se bata pentru proiecte ce creeaza locuri de munca si genereaza bunastare ,aici e cheia dar nu e la noi si bogatia ramine incuiata si limitata doar la citiva aroganti si nu asta ne va reprezenta pe viitor din pacate si exista snsa ca orasul sa arate exact precum oamenii ce il conduc adica rautacois ,neprietenos ,arogant,murdar.
Eu sper ca vin din urma generatii bine pregatite si impreuna cu cei cu minte vor face ceea ce ne dorim cu totii.