Știri

Ce spun psihologii despre impactul pandemiei de coronavirus asupra psihicului adulților şi al copiilor

Frica de infectare cu noul coronavirus a început să conducă din ce în ce mai des la acte antisociale peste tot în ţară. Între oameni încep să apară conflicte în spaţiile publice din cauza purtării incorecte a măştii de protecţie. Măştile nu sunt întotdeauna uşor de suportat pentru mulţi oameni atâtea ore pe zi, atât la locul de muncă, în mijlocul de transport, cât şi pe stradă. Analizând mai atent această situaţie, putem înţelege că masca nu trebuie să o purtăm doar pentru apărarea fizică de virus, ci şi pentru confortul psihic al celorlalţi. Mulţi oameni simt frică atunci când se află, de exemplu, în transportul în comun lângă o persoană care îşi poartă masca necorespunzător, sub nas. Astfel, ne pierdem confortul psihic, privim cu ură oameni cu care nu am vorbit niciodată. De asemenea, stresul începe să crească pe fondul tuturor restricţiilor impuse, multe persoane începând să dezvolte diferite anxietăţi. Cum trebuie să reacţionăm în astfel de cazuri ne explică Ioana Florina Ciocea, psiholog clinician ce își desfășoară activitatea în Câmpina.


Ne confruntăm, de mai bine de jumătate de an, cu un stres cronic déjà. Vă așteptați ca oamenii să  înceapă să caute ajutor psihologic având în vedere că nimeni nu ştie când se va încheia pandemia, când vor surveni îmbunătățirile? Ce ar trebui să facem pentru ca efectele acestei pandemii asupra psihicului nostru să fie cât mai reduse? 

Criza COVID ne-a afectat în multe feluri: fizic, economic, social, psihologic. Fiecare dintre noi este pus în faţa unei reale provocări, atât personale, cât şi la nivel de comunitate. Când suntem puşi faţă în faţă cu orice fel de criză, apar teama şi anxietatea.
De exemplu, la nivelul Colegiului Psihologilor din România a fost creată secțiunea SUPORT PSIHOLOGIC – COVID-19, unde sunt afișate liste cuprinzând datele de contact ale colegilor noștri care, în momente de criză, au ales să ofere din timpul lor, să dedice munca lor, pentru o cauză care validează caracterul profund umanitar al acestei profesii. Oricine poate beneficia în mod gratuit de aceste programe de voluntariat.
La fel, există şi proiectul PSYCOVID – 19 Grup de prim ajutor psihologic – PSY HELP, unde la fel, cei care consideră că au nevoie, pot beneficia de suport psihologic. Acestea sunt doar două proiecte, din multe altele existente ce pot fi accesate on-line sau telefonic, gratuit.
Pentru ca efectele pandemiei asupra psihicului nostru să fie mai reduse, putem apela la grupul de sprijin, la familie, prieteni, colegi. Este foarte important să nu ne izolăm şi psihic, dacă fizic această măsură se impune. Păstraţi legătura direct sau online cu cei apropiaţi, evitaţi excesul de ştiri, încercaţi să staţi într-un mediu cât mai bine luminat, preferabil natural. Studiile arată că lumina îmbunătaţeşte dispoziţia şi chiar alungă dispoziţia depresivă. 
Foarte mulți oameni ies în continuare în locuri publice, aglomerate, nu renunță la întâlniri. Cum putem să ne relaxăm, totuşi şi să nu ajungem în extrema cealaltă și chiar să căutam un terapeut?
Fiecare poate face întâlniri on-line cu prietenii, pot bea o cafea împreună, sau chiar o petrecere, de ce nu? Mi s-a părut foarte interesantă iniţiativa unor DJ locali, care au făcut mixuri cu diferite tematici, de la ei de-acasă. Câmpina e un oraş în care există mulţi oameni creativi şi cu iniţiativă, căutaţi-i, încercaţisă ieşiţi măcar puţin din zona de confort (chiar dacă doar online). Este o situaţie temporară pe care o putem scurta dacă respectăm regulile şi recomandările specialiştilor.
De asemenea, putem planifica activităţi plăcute. Deşi e dificil să facem planuri pe termen lung, iar această incertitudine în sine poate genera anxietate, putem face pe termen scurt. Încercaţi să planificaţi pentru fiecare zi o activitate care ţine de îngrijirea personală, socializare, distracţie, relaxare, dezvoltare personală, hobby. În acest fel, aduceţi o notă de predictibilitate şi control în viaţa voastră, ce va contribui semnificativ la scăderea anxietăţii.
Deşi este greu, este important să încearcăm să identificăm oportunitatile: Ce poţi face acum acasă, însa înainte nu iţi permitea timpul? Care erau lucrurile pe care doreai să le faci înainte de pandemie? Aveai în trecut aspiraţii pentru dezvoltarea personală? Care erau acestea? Ce este important pentru tine în viaţă? Ce fel de persoană vrei să fii trecând prin criza asta?
Oamenii nu se mai strâng de mână ca formă de salut. Să ne aşteptăm la dispariţia acestui gest în viitor în cazul în care pandemia se va mai extinde încă un an?
Da, probabil că nu o să mai vedem prea des asta şi nici îmbraţişări, însă probabil vor fi înlocuite cu alte expresii de întâmpinare a celuilalt cum ar fi salutul din ochi, un zâmbet prelungit citit în ochi.
După cum bine ştim, oamenii sunt împărțiți în două tabere: sunt cei care neagă existenţa virusului, ies la proteste şi poartă masca doar pentru a nu lua amendă, şi sunt oamenii care au înţeles că acest virus există şi care ţin cont de măsurile adoptate de autorităţi pentru a se proteja pe sine şi pe cei apropiaţi. De ce credeţi că există o astfel de atitudine de negare și de predilecție către teoriile conspiraţiei?
Fiecare individ are dreptul la o opinie asupra propriei experienţe de viaţă. Acest virus a adus experienţe de viaţă diferite pentru fiecare dintre noi. Dacă cel de lângă tine vede lucrurile diferit, nu înseamnă că greşeşte. Păreri contradictorii vor exista întotdeauna, pe orice subiect… Acum, trecând cu toţii prin această experienţă care este atât personală şi comună, spiritele sunt mai încinse. Acum mai mult ca oricând e important să nu ne mai judecăm unii pe alţii atât de aspru şi să nu mai ţinem la «dreptatea personală». Fiecare gândeşte cum îi este mai uşor, pentru a face faţă situaţiei. Sunt persoane mai vulnerabile, pentru care a nega realitatea este o strategie de adaptare. Păstraţi distanţa pentru a vă proteja pe voi înşivă şi pentru a-i proteja şi pe ei. Modul celorlalţi de a se comporta sau de a gândi nu stă în controlul vostru, încercaţi să vă focusaţi pe ce puteţi face voi, fără a blama. 
Ce înseamnă libertatea în pandemie? Avem multe restricţii…
Libertatea în pandemie vine la pachet cu responsabilitatea. Te bucuri de ea atât timp cât respecţi regulile şi nu aduci prejudicii celor din jur. Uneori, restricţiile sunt asociate cu ceva negativ, însă acestea sunt modalităţi prin care se încearcă diminuarea răspândirii virusului. Depinde de fiecare în parte din ce perspectivă alege să privească situaţia.
Ce îi sfătuiți să facă pe oamenii se simt mai singuri?
Pe oamenii care se simt singuri îi pot îndemna să încerce sa fie mai atenți la oamenii cu care interactioneză (direct sau online) în aceasta perioadă, să aleagă conştient contacte care le va fac bine, care le oferă susținere, stabilitate constantă și, de asemenea, să evite dramele inutile.
In fiecare zi auzim despre pacienţi aflaţi în stare gravă, despre numărul de decese, despre cadre medicale care au murit de covid. Aceste ştiri creează multă anxietate. Cum putem să ne menţinem o gândire sănătoasă în aceste condiţii? 
Să acceptăm ce e în controlul nostru şi ce nu, să facem ce ţine de noi, să respectăm regulile şi să păstrăm distanţa socială. Nu trebuie să lăsăm emoţiile să ne copleşească. Un alt aspect important este acela de limitare a timpului petrecut pe reţelele de socializare, în fața televizorului, la știri, întrucât aceste informații alimentează frica şi panica.
Cum este afectat psihic un pacient în stare moderată sau chiar gravă faţă de unul asimptomatic?
Depinde de fiecare individ în parte, cum se raportează la situaţia prin care trece. Automat, atunci când ai dureri, simptome, este clar că şi psihicul este mai încărcat, apare senzaţia de neputinţă, frica de moarte, intri în panică. Acestea pot fi traume. Un om căruia îi place să deţină controlul va fi mult mai afectat faţă de unul căruia îi este mai uşor să se adapteze la anumite situaţii pentru că este o situaţie de rezistenţă psihică. 
Cum pot depăşi oamenii frica de reinfectare, pentru că aici vorbim despre o boală de care astăzi te poţi vindeca, dar pe care mâine o poţi contacta din nou? 
Respectând regulile, căutând ajutor specializat dacă sentimentul devine copleşitor, încercând să lucreze cu ei înşişi pentru a învăţa strategii de adaptare şi toleranţă la incertitudine. Concentrarea pe momentul prezent (aici şi acum), căutarea în fiecare zi a motivelor pentru care pot fi recunoscători, oricât de mici, împărtăşirea sentimentelor cu persoanele dragi, detaşarea de gândurile iraţionale.
O altă problemă ar putea fi şi frica celor din jur care au de-a face cu un pacient care s-a vindecat. Cum ar putea oamenii să depăşească această frică de a se reîntâlni cu o persoană care a fost declarată pozitiv, dar s-a vindecat apoi?
Să încerce să empatizeze cu prietenul lor, să se pună în locul lui, să ii acorde sprijin. Ideal ar fi să păstreze contactul şi în timpul carantinării, astfel revenirea ar fi ceva mai uşoară pentru toată lumea. Trebuie să ne gândim că noi putem fi în locul lor. Cum ne-am simţi dacă am avea parte de acelaşi tratament ? Blamat, singur, dat la o parte. Cu toţii trecem prin această pandemie şi trebuie să ne înţelegem şi să fim empatici.
Copiii sunt una dintre categoriile cele mai impactate de această pandemie, mai ales în ceea ce privește incertitudinea modului în care se desfășoară cursurile. Este un stres continuu atât pentru părinţi, cât şi pentru profesori. Cum îi influenţează mai exact aceste modificări continue ale desfăşurării orelor? Ce impact are şcoala online asupra elevilor?
Principalele stări resimţite negativ de copii în acest context pot fi plictiseala, dar și oboseala, tristețea, furia sau singurătatea. Unii dintre ei se pot simți liniștiți sau veseli, în funcţie de structura de personalitate şi mediul familial. 
Cu siguranță îi afectează destul de tare, mai ales pe cei care erau obișnuiți cu vechiul stil de predare. În privința celor care abia acum încep scoala, aceștia se vor acomoda mai ușor cu noua schimbare, acceptand totul totul ca atare,ca făcând parte din normalitate.
Faptul că nu mai interacționează cu copiii ca înainte este într-adevăr un aspect important, care cu siguranță va avea efecte în planul personalității fiecăruia și implicit la nivelul stării de bine. 
Roxana Tudose

Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare