Câmpina: petrol, oameni şi evenimente

Virgil Tacit

80 de ani se împlinesc în curând de când inginerul Virgil Tacit a plecat la cele veşnice. Deşi braşovean la origine, devenit mai târziu ploieştean, Virgil Tacit a fost unul dintre corifeii care au schimbat faţa Câmpinei. 

Născut la Braşov în 1876, Tacit şi-a făcut studiile liceale ca bursier la Brăila, iar cele superioare la Academia Tehnică din Freiburg. La 23 de ani, noul inginer a intrat în industria petrolului, unde a activat până în ziua când a murit subit (2 mai 1935). Din 1899 până în 1908 şi-a făcut „pioneratul” la companiile „Berca Oil”, „Speranţa” (Păcureţi, unde a fost şef de şantier), „Telega Oil” (Buştenari), „Alfa” (Ţintea), unde a arătat o „competenţă unanim recunoscută”, drept pentru care, între 1908-1916, inginerul Tacit devine şeful regiunii miniere Ploieşti, în subordinea căruia se aflau cele mai importante şantiere petroliere din ţară. 

În timpul Primului Război Mondial a fost directorul minelor din Comăneşti, iar din 1918 revine în Prahova, unde a contribuit la refacerea schelelor distruse de conflagraţie, precum şi la dezvoltarea industriei petroliere româneşti. 

Prin aportul său, cu concursul statului şi al diverselor bănci, Virgil Tacit a înfiinţat societatea „Creditul Minier”, unde a fost administrator delegat şi vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie până la moartea sa. 

A mai contribuit la fondarea societăţilor „Duplex”, „Petrol Foraj”, „Petrol Matiţa”, „Petrolul Românesc”, „Câmpurile petrolifere Băicoi” şi a fost membru în consiliile de administraţie de la „Foraky Românească”, „Elin”, „Vulcan” etc.

Ilustrul inginer nu a fost numai un tehnician desăvârşit, ci şi un scriitor eminent al literaturii de specialitate. Primul său volum, publicat în 1907 alături de ing. Ion Tănăsescu (“Exploatarea petrolului în România”), este cea mai veche monografie de profil din ţară. Este prima lucrare științifică asupra tehnicii sondajelor în România, schelele Câmpina, Buştenari ori Drăgăneasa figurând printre pionierii din domeniu. „Forajul Hidraulic”, „Gaze naturale şi gaze de sonde de petrol”, „Captarea ţiţeiului din sondele eruptive şi măsuri de siguranţă în prevenirea incendiilor” sau „Procedeu pentru examinarea stratelor de petrol, gaze şi apă din sonde” sunt lucrări tehnice şi ştiinţifice care l-au propulsat pe Virgil  Tacit între elitele ce-au contribuit la dezvoltarea nu doar a industriei petroliere, ci şi a economiei româneşti. 

Virgil Tacit a fost unul dintre primii profesori ai Şcolii de Maiştri  Sondori din Câmpina (1904), unde a predat desen tehnic. Activitatea de filantrop a inginerului e remarcată de donaţia de un milion de lei „Asociaţiei inginerilor de mine” (unde era vicepreşedinte), pentru înfiinţarea unei burse în studiul ingineriei de mine.

Pentru municipiul nostru, una dintre lucrările sale de căpătâi este „Monografia oraşului Câmpina”, cum apare într-o menţiune în Moniteur du Petrole Roumain (nr. 10/1935), dar şi în discursul ţinut de C. Osiceanu la înmormântarea lui Tacit. Monografia lui Virgil Tacit este scrisă înaintea renumitei monografii a profesorului Stoica Teodorescu, fiind primul volum de gen dedicat oraşului nostru. În anumite menţiuni este numită „Monografia schelei Câmpina”. 

Chiar dacă a locuit la Ploieşti (unde a şi fost înmormântat) sau a activat în companii care nu şi-au desfăşurat activitatea în Câmpina, Virgil Tacit este unul dintre personajele care au lăsat urme adânci în oraşul nostru.

Nicolae Geantă