Știri

Câmpina a încheiat un contract de 2.390.000 euro pentru peste 4.000 mp de batale

Municipiul Câmpina este prima localitate din România care semnează un contract cu Ministerul Mediului pentru finanţarea reabilitării unui batal. Este vorba de singurul batal care se află în proprietatea administraţiei locale şi pentru care s-a obţinut o finanţare de 2,39 milioane euro prin Axa 2.1 – Reabilitarea terenurilor poluate istoric din Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Grantul acordat proiectului de investiţii este de 98%, autoritatea locală urmând să asigure cofinanţarea de 2% din totalul cheltuielilor eligibile, la care se adaugă eventuale cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA.
Semnarea contractului a avut loc marţi, 18 ianuarie, între primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu şi ministrul Mediului, Laszlo Borbely, iar la festivitate au mai fost prezenţi prefectul Adrian Dobre, deputatul Florin Anghel, precum şi mai mulţi directori din Ministerul Mediului, precum şi reprezentanţii acestuia în judeţ.
Florin Anghel: „Aţi luat Rafinăria cu doi lei…”
Subiectul celorlalte batale din Câmpina, care aparţin Rafinăriei „Steaua Română”, nu putea fi ocolit de reprezentanţii administraţiei centrale şi locale. Mai întâi, prezent chiar la locul batalului care urmează a fi reabilitat, ministrul Borbely a exclamat: „Doar pentru atât dăm 10 milioane de lei?! Mă aşteptam să fie o suprafaţă mai mare…” Apoi s-a arătat interesat de situaţia celorlalte bazine cu reziduuri petroliere. Fiind ale unei societăţi comerciale private, Rafinăria, ele nu pot face obiectul unei finanţări europene. Ministrul Borbely a avut o primă discuţie cu reprezentantul Rafinăriei, directorul tehnic Iulian Lungu, chiar în apropierea batelelor, dar dialogul a continuat la ceremonia de semnare a contractului de finanţare. Reprezentantul Rafinăriei a sintetizat situaţia societăţii şi, implicit, a rezolvării problemelor de mediu: „Acum căutăm finanţare pentru repornirea activităţii. Din punctul nostru de vedere ar trebui stabilit cu exactitate de unde începe răspunderea agentului economic în privinţa siturilor contaminate istoric. Noi considerăm că răspunderea noastră ar trebui să fie doar de la semnarea contractului de privatizare a societăţii, iar responsabilitatea pentru poluarea istorică ar trebui să şi-o însuşească statul. Şi apoi, dacă se omoară cele câteva societăţi care deţin astfel de situri poluate, se rezolvă problema?!”
A fost momentul în care a intervenit deputatul Florin Anghel: „Sunt multe de făcut în relaţia administraţiei publice cu Rafinăria. Cât am fost preşedinte al Consiliului Judeţean am iniţiat un dialog cu patronatul Rafinăriei, dar fără rezultat. Cât au stat pe roze din punct de vedere economic nu i-a preocupat rezolvarea problemelor de mediu. Este vorba de foarte mulţi bani şi nu văd ce soluţie ar putea găsi Rafinăria. Eu fac un apel public la autorităţile locale şi conducerea Rafinăriei să găsească o soluţie. De-aia aţi luat Rafinăria cu doi lei şi nu cu două milioane, pentru că prin contract vă angajaţi să investiţi pentru rezolvarea problemelor de mediu!”.
Răspunzând unei întrebări din partea presei, ministrul Borbely s-a interesat de respectarea, de către Rafinărie, a condiţiilor impuse prin autorizaţia integrată de mediu. „Sunt în grafic!”, a răspuns reprezentantul Agenţiei de Protecţia Mediului Prahova. De unde? Când li s-a cerut o detaliere a investiţiilor estimate la 100 milioane euro pe care Rafinăria trebuie să le facă în perioada 2006 – 2015 pentru rezolvarea problemelor de mediu, reprezentantul APM a precizat că sunt doar la stadiul de… „monitorizare”. „Mâine să-mi prezentaţi un raport amănunţit privind eşalonarea investiţiilor, iar dacă nu există aşa ceva, venim noi şi facem treaba asta!”, a „tunat” ministrul Borbely.
Câmpina mai accesează şi alte proiecte de mediu
Ministrul Laszlo Borbely a vorbit şi despre alte proiecte ale Ministerului Mediului, subliniind că „judeţul Prahova este de felicitat pentru că are contractate 90 milioane lei cu Fondul de Mediu pentru proiecte cu energie regenerabilă, parcuri, panouri solare şi altele. Printre cele şase-şapte parcuri pentru Prahova, unul este în Câmpina. Şi tot pentru Câmpina se află în faza de evaluare un proiect pentru împădurirea unei suprafeţe. În afara acestora, Ministerul Mediului mai derulează proiectele Rabla şi Casa Verde, care sunt de succes”.
Când SF-ul e pentru bani europeni…
Ne-am obişnuit cu SF-uri (studii de fezabilitate) care stabilesc cote foarte ridicate ale lucrărilor, în funcţie de aceste valori, autorii lor, dar şi proiectanţii luându-şi partea leului. E o practică destul de des întâlnită în administraţia câmpineană şi nu numai. Ei bine, când este vorba de fonduri europene, pare ceva mai greu cu realizarea SF-urilor aşa, ca pe la noi…
Primul studiu de fezabilitate pentru reabilitarea batalului de pe Strada Lacul Peştelui a „scos” o valoare de 4,88 milioane euro, care, de altfel, a şi fost anunţată de administraţia locală. Ulterior, la vizita ministrului Borbely şi semnarea contractului, s-a anunţat că suma finală este de 2,39 milioane euro. Ce s-a întâmplat între timp? Studiul de fezabilitate realizat de ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice Bucureşti) a ajuns pe mâna consultantului agreat de Comisia Europeană pentru acest gen de proiecte. Consultantul Comisiei Europene a retrimis către ISPE studiul de fezabilitate, tocmai din cauza „umflării” nejustificate a costurilor. ISPE l-a refăcut rapid, a schimbat soluţia tehnică şi a ajuns la o valoare mai acceptabilă pentru „nasurile fine” europene.
De data aceasta, administraţia locală chiar nu a avut nici o răspundere, ISPE Bucureşti fiind în relaţie directă cu Ministerul Mediului şi nu cu administraţia locală. Dar procedeul rămâne valabil… Mai puţin pentru fonduri europene.
Câmpina, doar un caz din peste o mie…
Ministrul Laszlo Borbely a vorbit la Câmpina despre siturile contaminate, capitol la care România stă foarte prost: „Avem în ţară peste o mie de astfel de situri, care însumează peste 900.000 hectare, iar reabilitarea lor costă între 5 şi 30 miliarde euro! La Câmpina, situl contaminat pentru care am semnat acest contract de finanţare va putea fi redat în doi-trei ani folosinţei publice”. Potrivit primarului Horia Tiseanu, lucrarea propriu-zisă de reabilitare a batalului va dura 18 luni, după care aici va putea fi amenajat un parc sau o construcţie uşoară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare