Doar şcoala generală care poartă numele Domnitorului Unirii a făcut diferenţa
Nici în acest an, de 24 ianuarie, sărbătoarea Unirii Principatelor, administraţia noastră nu s-a omorât deloc să iasă în evidenţă prin omagierea acestui eveniment crucial din istoria neamului românesc. Doar şcoala generală care poartă numele Domnitorului Unirii (fosta Şcoală generală nr. 8), a încercat şi a reuşit să spele ruşinea. Câmpina nu este aşezată pe malul Milcovului, ci între malurile Prahovei şi ale Doftanei, dar cu toate acestea, cu toate că nu a fost niciodată un simbol al Unirii Principatelor, o mai mare preţuire pentru domnitorul Al.I. Cuza nu ar strica. Fiindcă Unirea Mică a găsit aşezarea la stadiul unui târg, pe care primul domnitor al statului român modern l-a ridicat la rang de oraş, în 1864. Astăzi, puţini câmpineni cunosc acest lucru. Şi în acest an (aidoma celor precedenţi), administraţia Tiseanu a decepţionat, deoarece nu s-a forţat deloc să popularizeze această mare realizare a înaintaşilor noştri, această pagină glorioasă a istoriei României, prin organizarea unor evenimente culturale. Măcar un simpozion sau un colocviu, ceva care să marcheze înfrăţirea politică a muntenilor şi moldovenilor. Sigur, primarul Horia Tiseanu ar putea spune că nu mai are majoritate în Consiliul Local. Iar actuala majoritate din forul legislativ local ar putea să invoce lipsa prevederilor bugetare pe acest an, în condiţiile în care bugetul câmpinean pe 2013 va fi votat abia după aprobarea bugetului de stat şi a celui judeţean, cel mai probabil prin martie-aprilie. Un mai mare respect pentru domnul Cuza, care a hotărât ridicarea Câmpinei din rândul târgurilor, nu ar strica şi pentru simplul şi bunul motiv că cinstirea zilei de 24 Ianuarie 1859 înseamnă, până la urmă, patriotism. Un cuvânt absolut devalorizat astăzi, deşi se tot încearcă promovarea spiritului civic, iar acesta înseamnă implicit şi mult patriotism. Aşa că degeaba vor cei de la Primărie să educe populaţia localităţii în ideea păstrării curăţeniei mediului ambient, dacă spiritul patriotic este marginalizat prin nebăgare de seamă. Cum spuneam mai devreme şi cum aş vrea să mai subliniez o dată, ca şi în alţi ani, administraţia Tiseanu (care ar fi putut apela la instituţia sponsorizării), nu a organizat nici în acest an vreo manifestare care să marcheze sărbătoarea Unirii Principatelor. Şi-au asumat această sarcină, din dragoste pentru istoria ţării şi a localităţii, mai multe cadre didactice şi elevi ai Şcolii generale “Al.I. Cuza”. În sala de sport a acestei unităţi fruntaşe de învăţământ, timp de o oră şi jumătate, elevii şcolii (de la cel mai mici până la cei mai mari), au prezentat publicului (colegi, părinţi, prieteni), un program din care nu au lipsit scenete cu personaje principale ale epocii Unirii Principatelor, poezii şi cântece patriotice dedicate evenimentului, pagini de istorie, pagini de literatură. Din partea Filialei Câmpina a Asociaţiei “Cultul Eroilor”, le-a vorbit elevilor despre însemnătatea zilei de 24 ianuarie 1859 consilierul municipal Marian Dulă, fost miliar de carieră în cadrul forţelor armate terestre. Directoarea şcolii, profesoara de matematică Felicia Turosu, ne-a declarat la sfârşitul manifestării: “Elevii noştri s-au pregătit foarte bine, chiar dacă au avut puţin timp la dispoziţie, reuşind să prezinte auditoriului clasica scenetă cu moş Ion Roată şi Cuza Vodă, dar şi multe cântece şi poezii.” Totul s-a terminat cu Hora Unirii (poezia lui Vasile Alecsandri pusă pe muzică de compozitorul Alexandru Flechtenmacher), cântată şi dansată de elevii adunaţi în sala de sport a şcolii, transformată, timp de o oră şi jumătate, în Sala Unirii. A.N.
