Basarabia, pământ românesc

Vineri, 25 martie 2016, în preajma zilei de 27 martie, când se împlinesc 98 de ani de la unirea Basarabiei cu România, a avut loc la Casa de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina evenimentul cultural denumit „Basarabia, pământ românesc”. Alocuţiunea primarului municipiului, Horia Laurenţiu Tiseanu, şi cea a redactorului-șef al ziarului regional Gazeta de Sud din Cimişlia, Ion Ciumeică, au captat atenţia cu evocarea unor momente importante care au jalonat relaţiile dintre cele două comunităţi. Edilul municipiului, care, fără a fi un orator desăvârşit, are luări de cuvânt bine articulate, a avut un discurs emoţionant, cum de puţine ori ne-a fost dat să auzim de la el. Tiseanu a insistat în alocuţiunea sa pe prezentarea legăturilor de suflet pe care Câmpina le are cu Cimişlia, oraşul de peste Prut cu care municipiul nostru s-a înfrăţit acum câţiva ani. 

“Nu trebuie să se supere concetăţenii noştri, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar locuitorii din Cimişlia sunt mult mai patrioţi decât suntem noi, cei din Câmpina. Numai cei care au cunoscut multă vreme ocupaţia străină nemiloasă ştiu ce înseamnă un patriotism adevărat. Ei, românii din Republica Moldova, au cunoscut o puternică rusificare, dar cu toate acestea, opresiunile de pe vremea ţarismului şi a Rusiei Sovietice nu au reuşit să îi dezrădăcineze din punct de vedere etnic, istoric, cultural, să le rupă legăturile seculare, legăturile de sânge cu patria-mumă”, a punctat Horia Tiseanu. Pe de altă parte, Ion Ciumeică, a prezentat scuze din partea primarului din Cimişlia, Gheorghe Răileanu, care nu a putu fi present la adunare, deoarece a făcut parte din grupul care a organizat Marşul Unirii, ce s-a desfăşurat duminică la Chişinău. În continuare, elevele Ionela Denisa Neagoe şi Cristiana Boţoroga, de la Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”, au prezentat auditoriului eseuri despre Basarabia. Apoi, eleva Bianca Nichitoiu, de la acelaşi colegiu, a recitat o poezie de Grigore Vieru. Asistenţa a fost entuziasmata de prestaţia elevelor, aplaudând îndelung. Profesorul Alin Ciupală a evocat câteva personalităţi basarabene: B.P. Hasdeu, Pan Halipa, Constantin Stere. A urmat o lansare de carte: “Viaţa Mareşalului Prezan, profesia de a fi român”, autori fiind general Grigore Stamate şi colonel Mihai Hodorogea. Scriitorul Florin Dochia a prezentat un recital de epigrame ale unor poeţi din Basarabia. A urmat alocuţiunea preşedintelui Societăţii de Ştiinţe Istorice – Câmpina, prof. dr. Gheorghe Râncu.

La finalul manifestării, pictorul Nicolae Nestor şi-a prezentat expoziţia de icoane pe lemn. 

Istoricul unirii Basarabiei cu România

În urma războiului ruso-turc din perioada 1806 – 1812, prin Tratatul de la București din 1812, partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) reprezintă concretizarea și biruința mișcării unioniste din acest ținut. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

În detaliu, după Revoluția din Februarie și încetarea ostilităților dintre Rusia și Puterile Centrale, în Basarabia au fost convocate numeroase adunări și congrese ale reprezentanților diferitelor clase sociale sau organizații profesionale pentru discutarea viitorului țării. În perioada 6 – 7 februarie 1917, a fost convocat un congres al reprezentanților locuitorilor de la sate, care a votat o moțiune care a cerut autonomia și formarea unei adunări legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, învățătorilor și ale soldaților, cu toate cerând autonomia pentru fosta gubernie. În aprile 1917, a fost creat Partidul Național Moldovenesc, sub președinția lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herța, Pantelimon Halippa și Onisifor Ghibu. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul Cuvânt moldovenesc. Pe 16 iulie 1917, comitetul central ostășesc din Chișinău a hotărât crearea unui consiliu al provinciei (după modelul sovietelor), care avea să emită o Propunere de lege pentru autonomie națională și teritorială. Pe 4 septembrie, acest comitet publica propriul său ziar, Soldatul român, avându-l ca director pe Iorgu Tudor. În același timp, Adunarea Națională Ucrainiană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protecției Guvernului provizoriu rus de la Petrograd. În perioada 23–27 octombrie 1917, consiliul ostășesc a proclamat autonomia Basarabiei și formarea Sfatului Țării ca organ legislativ. Au fost aleși 44 de deputați din rândurile soldaților, 36 de deputați din partea țăranilor, 58 de deputați fiind aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două ședințe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în perioada 21 noiembrie 1917 – 28 mai 1918. În contextul prăbușirii Imperiului Rus[7], anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.

Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții:

1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;

2.Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;

3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;

4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;

5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;

6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;

7.Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;

8.Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;

9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;

10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;

11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.

Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți (lista și opțiunile la votare). Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculeț și-a dat demisia din conducerea Sfatului Țării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca președinte al Sfatului Țării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 – 25 noiembrie 1918) și apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918). Cea de-a doua sesiune a Sfatului Țării și-a ținut lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, Sfatul Țării a votat o moțiune prin care aproba unirea fără condiții cu România, exprimându-și încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protecție specială pentru Basarabia.[1] La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Țării s-a autodizolvat.