Vineri, 6 decembrie, Liceul Tehnologic „Constantin Istrati” din Câmpina a celebrat 120 de ani de la înființarea primei școli petroliere câmpinene, un eveniment de referință pentru istoria educației din România. Festivitatea s-a desfășurat în Amfiteatrul CDI al liceului, reunind peste 30 de profesori de Geografie din județul Prahova, participanți la ședința bianuală a Cercului Pedagogic „Valea Prahovei”, precum și un grup de elevi.
Evenimentul a fost organizat de prof. dr. Nicolae Geantă, care a dorit să marcheze momentul așa cum se cuvine. În cadrul festivității, directorul instituției, Claudia Popa, și inspectorul școlar dr. Minelia Gheorghe au adresat mesaje de deschidere. Totodată, Nicolae Geantă a lansat volumul „Școlile Petroliere Câmpinene. Istoric. Fapte. Persoane. 1904-2024”, rezultat al unei munci intense de cercetare în arhive și documente istorice.
Elevii liceului au prezentat o scurtă cronologie a instituțiilor de învățământ petrolier din Câmpina (Școala de Maiștri Sondori, Școlile Profesionale Petroliere, Școlile Medii Tehnice, Grupul Școlar Petrol, Liceul Industrial Petrol, Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” și actualul Liceu Tehnologic „Constantin Istrati”), încheind festivitatea cu un scurt moment artistic.
Prof. dr. Nicolae Geantă a precizat că a dorit să extindă cercetările începute de prof. Gheorghe Stanciu în 1992 și să actualizeze istoria școlilor petroliere, considerând că acestea au reprezentat „un model de excelență educațională, nu doar locală sau județeană, ci națională”.
„De-a lungul timpului, școlile petroliere câmpinene au format generații de specialiști, având în rândurile cadrelor didactice și elevilor personalități remarcabile ale educației și industriei petrolului, precum C. Alimănișteanu, V. Iscu, C. Bărăbăcioru, C.I. Istrati, L. Mrazek, Ș.T. Mocuța și mulți alții”, a subliniat profesorul.
2024 aduce și alte aniversări semnificative: 100 de ani de la publicarea primei monografii a Câmpinei de către profesorul de geografie Stoica Teodorescu, fost dascăl la Liceul de Băieți (azi Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”), precum și 100 de ani de la donația „Casei cu Grifoni” de către industriașul Gogu Ștefănescu, transformată în sediul Școlii de Maiștri Sondori. „Tot la 1 decembrie (dar 1960), a luat ființă Grupul Școlar Petrol, și tot în 2024 avem 100 de ani de când Lucreția Ciobanu a finalizat primul an de școlarizare cu elevele la Liceul de Fete Iulia Hasdeu, pe care l-a condus ca director, și al cărui imobil, care azi găzduiește Liceul C. Istrati, l-a construit” – a mai punctat N. Geantă.
La finalul evenimentului, profesorii au vizitat Rafinăria „Steaua Română”, un simbol al municipiului care se află de ani buni în stare de inactivitate. „Oricât de mult și-ar dori anumite persoane, Rafinăria câmpineană nu v-a mai putea fi reabilitată niciodată. E ceva imposibil!” a concluzionat prof. dr. Nicolae Geantă.
O observație: Vila Gogu Ștefănescu nu a fost donată de marele industriaș local, nici acum 100 ani și nici în vreun alt moment. În realitate, vila rămăsese (probabil după divorț) fostei sale soții, Eliza Ștefănescu-Văleanu, care în 1920 a VÂNDUT-O Ministerului de Industrie pentru sediul Școlii de Sondori. Publicasem informația tot aici, deși nu am fost primul ce-a publicat-o: https://oglindadeazi.ro/cultura/campina-centenara-constructii-de-azi_29/
Deci, cu „centenarul” ăsta legat de frumoasa vilă este ca la Radio Erevan: este adevărat, dar nu se fac 100 ani pentru că preluarea a fost în 1920, și nu a fost donată ci vândută :)) Nu mai vorbesc că recent am realizat că nu e nici măcar o vilă cu grifoni, ci cu …leoaice înaripate (și eroarea se „datorează” specialiștilor neatenți care au studiat-o în anii ’80) !
Primele sonde în pamantul dintre Atlantic si Pacific,nu aveau cum sa apară, decat în acest areal al Campinei.Astazi,dacă nu trecea comunismul peste noi,aceasta scoală trebuia sa fie cunoscută in toată lumea si trebuia sa devină centru universitar.Cea mai mare personalitate în domeniu este marele inventator Ion Basgan,care a inventat sistemul de forare la mare adancime,peste 3000 m si ,care pentru romani este pur si simplu,un anonim.Americanii,care i-au furat patentul,la nivelul anilor ’60,au recunoscut ca valoarea inventiei sale se ridica la nivelul sumei de 6,6 miliarde de dolari,bani pe care toată economia romanească,anual, nu-i producea la acea vreme.Nascut la Focsani,parcă in 1926,nu cred ca a avut legatură cu liceul nostru,dar noi trebuia sa avem legatura cu el,dacă traiam într-o lume normală,fiindcă această tehnologie ne oferea posibilitatea sa deținem monoplul asupra ei si sa obtinem venituri imense de pe urma sa.Astazi,forajului la mare adancime i se ofera perspective extraordinare penttu ca cercetatorii lumii occidentale au estimat ca temperaturile,de peste 400 de grade,situate la intalnirea placilor tectonice,la peste 10 km. adancime(Vrancea de ex.-o mare oportunitate-)ofera o sursă inepuizabilă de energie.Sau,mai nou,forajul pentru a ajunge la zacamintele de hidrogen,care sunt mai mari decat cele de gaz metan.Devenind mai mult cenusareasă decat fanion al învatamantului romanesc nu cred ca aceasta scoală este pregatită sa exploreze aceste noi si extraordinare perspective,avand,probabil si astazi în laboratoarele sale,sape de foraj cu dotari la nivelul anilor „epocii de aur”.
Erată.Marele inginer Basgan s-a nascut în 1902.Americanii si-au insusit elementele de absolută noutate din brevetul inventatorului,semnat de rege(societatile serioase dau o mare importantă inventiilor,sunt izvorul dezvoltarii si sustenabilitatii economice,în tarile cu stat de drept),pentru ca Romania devenise stat comunist.Doar dacă reusea sa fugă din tară,acesta avea sanse sa recupereze acei bani.Dar,cum nu a reusit,toată omenirea îi este datoare,inclusiv statele comuniste,care au furat si fură,în continuare,idei novatoare,protejate de brevete,pentru ca apoi sa se laude desantat cu „realizarile” lor economice.