VIDEO ♦ Guvernul reintroduce „taxa pe stâlp”! Proteste și avertismente din partea Elsid și Electrocarbon

Industria energetică din România se află din nou sub presiune odată cu reintroducerea „taxei pe stâlp”, o măsură fiscală controversată care a mai fost aplicată în trecut și s-a dovedit a avea efecte negative majore asupra economiei. Decizia Guvernului PSD-PNL-UDMR de a impune o taxă de 1% pe valoarea construcțiilor industriale riscă să destabilizeze un sector deja afectat de presiunile generate de criza energetică și conflictul din Ucraina.

Protest și avertisment din partea industriei

Miercuri, 8 ianuarie, peste 200 de angajați ai companiilor Electrocarbon SA și Elsid SA au participat la un protest spontan (VEZI VIDEO MAI JOS) pentru a-și exprima nemulțumirea față de reintroducerea acestei taxe, cerând respectarea dreptului constituțional la muncă și la viață. În aceeași zi, la sediul Elsid SA Titu, a avut loc o conferință de presă organizată de cele două companii în colaborare cu Federația Patronatelor din Energie (FPE).

La eveniment au participat Ovidiu Pisică, președintele Consiliului de Administrație al Electrocarbon SA, Aurelian Costin Pârățu, director general al Electrocarbon SA, Marian Popa, director general al Elsid SA, și avocatul Lucica Ciucă. Aceștia au atras atenția asupra impactului negativ pe care taxa îl va avea asupra competitivității economice și stabilității financiare a sectorului energetic.

Efecte economice devastatoare

Reintroducerea „taxei pe stâlp” este văzută ca o greșeală repetată a trecutului, după ce o măsură similară introdusă în 2014 a fost abandonată din cauza impactului negativ. „„Această măsură reprezintă o repetare a greșelii comise în 2014, când taxa pe stâlp a fost abandonată din cauza impactului economic negativ. Efectele vor fi aceleași: reducerea investițiilor, creșterea șomajului și perturbarea pieței energetice într-un moment critic pentru România,” declară Marian Popa, Director General Elsid SA. Scrisoarea deschisă adresată Guvernului de către cele două companii subliniază faptul că industria energetică este deja afectată de tensiuni extraordinare, iar această măsură riscă să descurajeze investițiile strategice și să ducă la falimente în lanț.

Discriminare între operatorii publici și cei privați

Un alt aspect critic evidențiat este discriminarea dintre operatorii publici și privați. În timp ce operatorii privați sunt obligați să suporte întreaga povară fiscală, operatorii publici, care beneficiază de costuri subevaluate prin lipsa amortizării activelor, vor fi avantajați​.

Solicitări adresate Guvernului

Electrocarbon SA și Elsid SA, lideri în industria energetică românească, având capital 100% autohton, cer Guvernului:

• Publicarea unui studiu de impact detaliat privind această măsură;
• Clarificarea modului în care taxa va influența prețurile energiei pentru consumatori;
• Revizuirea deciziei și inițierea unui dialog transparent cu mediul de afaceri.

„Fără aceste clarificări, ne confruntăm cu riscul unei crize economice severe și al pierderii investițiilor strategice,” au avertizat reprezentanții celor două companii.

Redăm mai jos conținutul integral al scrisorii adresate Primului Ministru, Ministrului Energiei, Ministrului Economiei și Ministrului de Finanțe
„Am luat cunoștință cu îngrijorare despre reapariția din negurile vremurilor a infamei „taxe pe stâlp” care va viza toate construcțiile industriale din România. Am fost surprinși de acest fapt, de vreme ce strămoșul acestei taxe a fost introdus în anul 2014 la același nivel de 1,5% pentru a fi ulterior redusă la 1% și în final abrogată în 2017. Motivele acestei evoluții au fost explicate în anul 2019 chiar de către primul ministru de atunci care a recunoscut faptul că taxa nu a adus la buget o sumă semnificativă, în schimb a perturbat procese economice funcționale până atunci. În consecință, impactul bugetar global a fost unul negativ, pentru că sumele primite au fost anulate de impozite diminuate din exploatarea afacerilor afectate (reduceri de producție, disponibilizări, majorări de prețuri la consumator). Același prim ministru care a introdus acea taxă în 2014 a afirmat în 2019 că a fost o greșeală care nu ar trebui repetată vreodată de alt Guvern. Prin urmare, introducerea unei noi taxe de acest gen nu se justifică din punct de vedere al reducerii deficitului bugetar, efectele ei fiind tocmai unele contrare acestui obiectiv.
De asemenea, vă amintim faptul că acest tip de taxă afectează în mod preponderent industria energetică, unde există numeroase construcții de infrastructură care vor face obiectul acestei taxe. După cum știți, industria energetică este supusă în ultima perioadă (mai ales după începerea conflictului din Ucraina și în special acum când și Republica Moldova are o cerere crescută de energie în regiune) unor tensiuni extraordinare. Deja aceste tensiuni s-au regăsit în aberații ale pieței de energie interne unde prețurile pentru acele produse neplafonate (de exemplu, serviciile de echilibrare) au atins niveluri record cu câteva ordine de mărime peste prețul normal al pieței. Adăugarea unui nou factor perturbator chiar în ajunul liberalizării prețurilor nu va face altceva decât să majoreze prețul la consumator în mod exponențial chiar în preajma alegerilor prezidențiale din această primăvară.
Vă aducem în vedere faptul că această taxă va viza investițiile realizate în infrastructura energetică, multe dintre ele fiind investiții noi (neamortizate). Prin urmare, un alt efect va fi acela al stopării investițiilor în curs și al înghețării de noi investiții în acest domeniu care a fost declarat prioritar de către Ministerul Energiei. De asemenea, taxa va afecta indicatorii financiari ai oricărei investiții existente sau în curs de realizare, cu consecințe previzibile în ceea ce privește performanța acestora. Astfel, proiectele în curs de realizare și care au fost deja vândute din stadiul de proiect vor fi puse sub semnul întrebării, cu posibilitatea retragerii investitorilor strategici care au achiziționat acele proiecte (inovând schimbarea circumstanțelor de la data semnării documentelor și solicitând restituirea prețului achitat). Finanțările bancare pentru proiecte în derulare vor fi grav afectate putând să devină neperformante cu consecința declanșării unor insolvențe în lanț în domeniul energetic.
Nu în ultimul rând, reglementarea are contraperformanța de a spori discriminarea dintre capacitățile publice și cele private de producție energetică. Astfel, în cazul acelor construcții care sunt clasate în domeniul public (și exploatate de operatorii cu capital majoritar de stat) taxa nu se va aplica pentru că acele construcții nu au o valoare contabilă semnificativă (nefiind supuse amortizării). Așadar, după ce că acești producători au costuri de producție reduse artificial (prin neincluderea costurilor cu aceste active), ei vor beneficia și de o scutire implicită de la plata noii taxe (prin subevaluarea majoră a construcțiilor în cauză).
Față de cele de mai sus, vă solicităm să dați publicității studiul de impact realizat cu privire la introducerea acestei noi taxe pentru a vedea ce s-a schimbat față de evaluarea din 2019 a ineficienței taxei și să precizați cum va influența această taxă, distinct, producătorii de energie controlați de stat și pe cei privați. De asemenea, vă solicităm să comunicați public care va fi impactul acestei noi taxe în prețul energiei la consumator după liberalizarea prețurilor și dispariția plafonărilor în această primăvară”.