În fiecare an se nasc tot mai puțini copii în Câmpina, iar diferența dintre nașteri și decese continuă să se adâncească. Datele Institutului Național de Statistică arată că municipiul traversează un declin demografic accentuat, determinat de scăderea natalității, îmbătrânirea populației și plecarea tinerilor. Fenomenul nu este specific doar Câmpinei, ci reflectă o tendință care afectează întreaga Românie de mai bine de trei decenii.

NATALITATEA

De la peste 500 de nașteri pe an în 1990 la puțin peste 100 în 2025

Datele Institutului Național de Statistică (INS) indică o scădere aproape neîntreruptă a natalității în municipiu. În 1990, Câmpina înregistra 512 născuți vii. În 2025, numărul a coborât la 121, o prăbușire de peste 76% în 35 de ani. Altfel spus, la fiecare patru copii care veneau pe lume imediat după Revoluție, astăzi se mai naște doar unul.
Declinul nu este unul conjunctural. Statisticile arată o scădere constantă, cu scurte perioade de stagnare la începutul anilor 2000, urmate de o nouă accelerare după pandemia din 2020–2021. Câmpina este, în multe privințe, imaginea României industriale de după 1989: un oraș construit în jurul industriei petroliere, afectat ulterior de restructurări economice, închideri de fabrici și migrație. Tinerii au plecat spre marile orașe sau în străinătate, atrași de salarii mai bune și oportunități profesionale. Mulți dintre cei rămași au amânat sau au renunțat la ideea de a întemeia o familie.

Din 416 nașteri înregistrate la Primăria Câmpina în 2025, doar 116 aparțin mamelor rezidente

Potrivit evidențelor Primăriei Câmpina, instituția a înregistrat în 2025 un număr de 416 nașteri – o cifră care, la prima vedere, ar putea indica o revenire a natalității. În realitate, comparația cu datele INS este înșelătoare, pentru că metodologiile sunt diferite.
INS contabilizează nașterile în funcție de domiciliul sau reședința obișnuită a mamei. Primăria înregistrează actele de naștere declarate pe raza municipiului, inclusiv pentru mame din alte localități care nasc la maternitatea din Câmpina. Spitalul Municipal deservește și localitățile învecinate, astfel că mare parte dintre nașterile înregistrate administrativ în municipiu nu aparțin efectiv populației rezidente.
Începând cu anul 2012, INS publică două serii de date privind nașterile: una care include și mamele plecate în străinătate, dar cu domiciliul păstrat în România, și una care reflectă exclusiv nașterile mamelor cu reședința efectivă în țară. La Câmpina, decalajul dintre cele două serii a rămas, de-a lungul anilor, unul relativ modest. Spre exemplu, în 2025, INS a înregistrat 121 de nașteri, dintre care 116 proveneau de la mame cu reședința efectivă în municipiu.

Prahova, pe locul 13 la nivel național la natalitate

La nivelul județului, tendința este la fel de severă. În 1990, Prahova înregistra 10.764 de nașteri. În 2025, numărul a scăzut la 4.313 – o prăbușire de aproape 60%, mai accentuată decât media națională de circa 54%. Nu există nicio localitate din județ care să fi reușit să mențină nivelul natalității din 1990, multe dintre acestea înregistrând chiar scăderi dramatice.
La nivel național, Prahova se situează pe locul 13 în ceea ce privește numărul nașterilor din 2025, după București, Iași, Suceava, Cluj, Timiș, Bihor, Constanța, Brașov, Dolj, Ilfov, Mureș și Bacău.
În anii 2000, Prahova se situa pe locul 5 la nivel național ca medie a nașterilor, cu aproximativ 7.820 pe an – după București, Iași, Suceava și Bacău. Coborârea de pe locul 5 în anii 2000 pe locul 13 în 2025 ilustrează cât de accelerat a fost declinul demografic al județului în ultimele două decenii.

Valea Prahovei, un coridor demografic puternic afectat

Printre cele mai dramatice scăderi ale natalității se înregistrează în fostele centre industriale și turistice de pe Valea Prahovei. Sinaia a coborât de la 130 de nașteri în 1990 la numai 26 în 2025 (-80%). Bușteni a ajuns la 22 de nașteri înregistrate în 2025, față de 117 în 1990 (-81%). Slănicul a pierdut 84% din nou-născuți, coborând de la 83 la 13. Azuga a ajuns la 18 nașteri față de 81 în 1990 (-78%). Plopeni a scăzut de la 105 la 32 de nașteri (-70%), iar Comarnic de la 177 la 60 (-66%).
În mai multe comune din județ se înregistrează astăzi doar câteva nașteri pe an. Cosminele și Tătaru au raportat câte 3 nașteri în 2025, Jugureni, Lapoș, Talea și Tinosu câte 4. În total, 15 localități prahovene au înregistrat cel mult 10 nașteri pe parcursul anului 2025. Demografii avertizează că localitățile care coboară constant sub pragul de 10 nașteri anual intră într-o zonă de risc major privind sustenabilitatea pe termen lung a comunității.

România a pierdut jumătate din nou-născuți față de 1990

La nivel național, criza este la fel de evidentă. În 1990, România înregistra 314.746 de nașteri. În 2025, numărul a coborât la 145.725 născuți vii – cel mai mic din 1930 până în prezent, potrivit INS. Dintre aceștia, puțin peste 90% aveau reședința în România.
Singurul județ care a înregistrat constant, în ultimii ani, o creștere a natalității față de 1990 este Ilfov, unde expansiunea suburbană a Bucureștiului a atras familii tinere.

MORTALITATEA

Câmpina: De aproape patru ori mai multe decese decât nașteri în 2025

Transformarea demografică a Câmpinei este reflectată deopotrivă în statistica deceselor. În 1990, municipiul înregistra 377 de decese. Numărul a crescut treptat în deceniile următoare, atingând vârful absolut în 2021, în plină pandemie: 631 de decese. În 2025, după revenirea la niveluri prepandemice, municipiul a înregistrat 436 de decese.
Diferența față de nașteri este devastatoare: 116 copii născuți (rezidenți) versus 436 de persoane decedate, ceea ce înseamnă un spor natural negativ de -320 persoane într-un singur an.

Prahova, al doilea județ din România la numărul de decese

La nivelul județului, bilanțul demografic este la fel de sumbru. În 2025, Prahova a înregistrat 9.620 de decese, plasându-se pe locul al doilea la nivel național după municipiul București (20.341 decese), urmat de Dolj, Iași, Constanța, Bacău, Cluj. Sporul natural negativ al județului a fost în 2025 de – 5.307 persoane, rezultat al diferenței dintre cele 4.313 nașteri și cele 9.620 de decese.

România: spor natural negativ de 33 de ani consecutivi

La nivel național, numărul deceselor se menține la un nivel ridicat și stabil, în contrast cu scăderea dramatică a nașterilor. În 2025 au decedat 239.691 de persoane, cu 64% mai multe decât numărul nou-născuților, dar cu 6.007 mai puține decât în 2024. România a intrat pe spor natural negativ în 1992 și nu a mai revenit niciodată pe plus. Vârful acestui declin a fost atins în 2021, an pandemic în care decesele au depășit nașterile cu peste 133.000 de persoane. Deși în 2025 decalajul s-a mai temperat, coborând la aproximativ 94.000 de persoane, ameliorarea rămâne una superficială, incapabilă să schimbe traiectoria demografică pe termen lung a țării.

Sursă date: Institutul Național de Statistică (INS), TEMPO Online, date publicate în iunie 2026.