Digitalizarea turistică a unui oraș reprezintă viitorul. De ce Câmpina a refuzat-o?

Câmpina are multe locuri fascinante, a căror istorie o mai știu bătrânii, poate, și iubitorii de istorie. Anul trecut, în toamnă, administrația locală a decis să monteze plăcuțe care să marcheze o parte din aceste frumoase monumente și obiective turistice. 14 la număr. Dar nu toate au fost puse la vedere. Iar cel mai elocvent exemplu este chiar al Casei cu Grifoni, locul în care funcționează Primăria Municipiului. Aici plăcuța nu este montată nici pe gard, nici la intrare, ci a rămas uitată într-un dulap. Administrația locală a dat bani pentru realizarea acestui proiect, deși primise oferta de a primi gratuit plăcuțe cu cod Q.R., care spun și povestea locului, direct pe telefonul vizitatorului, nu doar un titlu gol.
Însă Tinerii de la Asociația „Călător prin România“ nu se dau bătuți. Acum, proiectul urmează să ajungă pe masa noului primar al orașului, Alin Moldoveanu. Rămâne de văzut dacă întâlnirea lor va avea succes și dacă orașul nostru va fi digitalizat turistic. Primarul Alin Moldoveanu nu a putut fi contactat până la închiderea ediției pentru a oferi un punct de vedere.

De câte ori n-am trecut pe lângă monumente, case memoriale sau locuri încărcate cu istorie și tradiții fără să le vedem? Iar dacă ne-au suscitat vreun interes, poate arhitectura lor sau zidurile vechi, nu am știut pe cine să întrebăm sau cum să aflăm povestea locului.

Iulian Tănașcu și echipa lui de la Asociația „Călător prin România“ și-au propus ca toate aceste locuri fascinante să nu mai treacă neobservate. Cu timp, dedicație și pasiune, ei montează plăcuțe de informare în dreptul lor și îți dă povestea direct pe telefonul tău, la un cod Q.R distanță. În plus, nici nu cer bani administratorilor locali pentru toată această muncă, ci o fac pe timpul lor și pe cheltuiala sponsorilor care înțeleg frumusețea proiectului. Cu toate acestea, vă vine să credeți că de multe ori li se închide ușa în nas? Câmpina putea fi unul dintre orașele digitalizate turistic de către această asociație, dar aleșii locali nu au văzut dincolo de clasicele plăcuțe clasice, pe care le-au montat toamna trecută în fața a 14 obiective turistice.

Vă învităm, în continuare, să aflați de la Iulian Tănașcu, cofondatorul asociației, ce înseamnă acest proces de digitalizare turistică, cum Breaza a spus „DA!“ proiectului și acum arată povestea a 30 de monumente și locuri istorice, iar Câmpina s-a mulțumit chiar să dea bani pentru niște panouri cu titluri goale, fără prea multe detalii, fără povești care atrag turiștii sau surprind câmpinenii înșiși.

• Ce înseamnă digitalizarea turistică a unui oraș? Cum și când s-a născut această idee?
  Pentru noi, digitalizarea turistică a unui oraș reprezintă viitorul. Turismul nu mai este eficient dacă este făcut cu pliante construite rapid, cu plăcuțe de semnalizare clasice pe care se aruncă anumite texte (cateodată neverificate) și prin alocarea sutelor de milioane de euro pentru… nimic. Nu, turismul trebuie să fie realizat într-un mod creativ. Trecerea de la turismul clasic la e-turism a apărut de ani de zile în țările vecine sau în cele din vest, dar noi, românii, tindem să împrumutăm cu totul altceva decât acele lucruri care ne-ar putea aduce beneficii substanțiale. E-turismul se face cu hărți digitale interactive, cu plăcuțe de informare turistică multilingve, cu cod Q.R. și multe altele. Turismul trebuie să fie făcut, în egală măsură, la fața locului, în regiunea X, dar trebuie să fie facut și de pe canapeaua de acasă. Spre exemplu, China și-a făcut un tur VR al Marelui Zid. Orice om care are o pereche de ochelari de realitate virtuală poate sta pe canapeaua de acasă și să călătorească de-a lungul zidului. Despre asta este turismul digital. Dacă pe vremea părinților noștri nu existau multe dintre lucrurile care compun turismul acum, în prezent întâlnim termeni precum Instagram spots, virtual tour guide, 3D guide, totul realizându-se cu telefonul mobil, un dispozitiv pe care oricine îl are.
  Digitalizarea turistică a unui oraș înseamnă „mutarea“ acelui oraș, a potențialului turistic, cultural și istoric al acestuia, în sfera on-line, în digital și distribuirea lui la nivel global, ca toată lumea să-l poată vedea și cunoaște de acasă, de pe canapea.
  Ideea digitalizării unui oraș nu a pornit odată cu asociația, ci din pură întamplare, cand eram în vacanță în Istanbul. La un ceai pe Bosfor mă gândeam cum am putea transforma fiecare oraș, comună și municipiu în acel ceva foarte atractiv și cum putem face ca fiecare oraș al României să fie un mic Istanbul din punct de vedere turistic. Corect, Istanbulul este foarte dezvoltat, are o istorie bogată, dar o istorie și cultură bogată avem și noi, diferența fiind modul cum ne promovăm.
  De la Revoluție și până în prezent am văzut sute de idei de promovare, dar nici măcar una care să funcționeze eficient, deși au fost alocate sume mari de bani. M-am gândit la tot ce învățasem în facultate pe parte de promovare, tot ce am citit despre acest domeniu, toate tendințele actuale în materie de turism și rezultatul la care am ajuns a fost trecerea de la turismul clasic, la cel modern.
  Există ghizi în România, dar nu suficienți pentru fiecare obiectiv și monument istoric. Mai mult decât atât, marcarea monumentelor istorice este deficitară, iar a obiectivelor turistice lipsește cu desăvârșire. Atunci, cum putem noi să oferim turiștilor un minim de cunoaștere despre ceea ce are România? Cum putem face ca România să fie a mea, a ta, a tuturor românilor și să le-o prezentăm străinilor așa cum trebuie să fie prezentată? Răspunsul la aceste întrebări este reprezentat de plăcuțele de semnalizare, cu cod Q.R. care spun povestea locului respectiv pentru toți turiștii, indiferent de limbă, în locul unui ghid.
• Ce feedback ați primit până acum din partea turiștilor care au scanat Q.R.code-urile puse de voi?
  Feedback-ul a fost extrem de pozitiv și era de așteptat să fie așa pentru că în România, contrar a ceea este prezentat la televizor și în cadrul studiilor făcute pe genunchi, există o ,,sete’’ de cunoaștere în rândul populației, dar nu este satisfacută. Atunci când ajuți oamenii să-și stăpânească această sete de cunoaștere, primești feedback pozitiv.
  Oamenii ne-au mulțumit și au spus că este o inițiativă frumoasă și extrem de folositoare. Unii ne-au spus că au văzut în afară astfel de plăcuțe și că sunt foarte utile. Alții și-au adus aminte, atunci când au văzut proiectul, de locurile copilăriei și de diferite povești din orașele sau satele natale. Au fost și persoane care și-au îndemnat prietenii să le viziteze orașul acum că există plăcuțe și este, oarecum, valorificat.
  Bineînțeles că au existat și persoane care ne-au oferit un feedback negativ și au zis că erau lucruri mai urgente de făcut, dar nu criticăm pe nimeni. Orice feedback este acceptat așa cum este, iar dacă este constructiv, este întotdeauna bine-venit.
• Cum a ajuns Breaza pe lista orașelor digitalizate turistic? Cui aparține inițiativa?
  Noi vrem să digitalizăm turistic toate orașele din România. Noi am trimis adrese în vederea încheierii unui parteneriat cu foarte multe comune, municipii și orașe din România, dar mulți nici nu răspund, chiar dacă nu îi costă absolut nimic.
  În Breaza am ajuns după ce am încercat să digitalizăm Câmpina fără succes. Breaza era lângă Câmpina, auzisem foarte multe lucruri interesante despre oraș, dar nu am ajuns niciodată. A fost momentul în care am luat legătura cu dna. Ramona Niță de la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) Breaza și am bătut palma. Conducerea din Breaza, dna. Ramona Niță împreuna cu ai ei colegi au fost foarte deschiși și ne-au facilitat semnarea parteneriatului și montarea plăcuțelor.
• Ce obiective ați digitalizat la Breaza și cine a făcut selecția lor?
  În momentul în care preluăm un oraș/ municipiu/ comună în vederea digitalizării turismului, căutam toate obiectivele turistice, monumentele istorice și punctele de interes de acolo. Nu dorim să lăsăm nimic în urmă. Dacă toate țările din lume scot câte un obiectiv turistic dintr-o simplă piatră de pe drum, și România poate. Obiectivele pe care am montat sau montăm sunt:
  · Biserica Sfântul Nicolae
  · Monumentul celor Trei Regi
  · Casa „Virgil Neagoe“
  · Casa „Duiculescu“
  · Tripticele „Cinstiți memoria înaintașilor’“
  · Monumentul Eroilor
  · Casa cu prăvălie Bondoc
  · Monumentele eroilor
  · Conacul Bibescu (se află în litigiu)
  · Fagul Prințesei
  · Poiana Mare a Lazului
  · Liziera de pini
  · Biserica cu hramul „Schimbarea la Față“
  · Dealul cu Trovanti
  · Monumentul Eroilor din Valea Târsei
  · Parcul Brâncoveanu
  · Crucea de pe Gurga
  · Poarta Breaza
  · Casa Lelia Teodorescu
  · Casa Ion Manolescu
  · Casa „Eugenia Nanu“
  · Casa Generalului Ceaușu
  · Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
  · Biserica Sf. Gheorghe
  · Biserica Sf. Mina
  · Biserica Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
  · Biserica „Adormirea Maicii Domnului“
  · Fabrica de var (se afla în litigiu ) – în curs de documentare
• Ce alte orașe prahovene ați mai digitalizat din punct de vedere turistic?
  Nu am mai digitalizat alt oraș până în acest moment, dar am semnat parteneriatul cu orașul Bușteni și urmează să începem treaba. Vrem să luăm toate orașele și comunele din Prahova. Există foarte multe lucruri pe care trebuie să le scoatem din anonimat și să le prezentăm prahovenilor, tuturor românilor și turiștilor străini.
• Și Câmpina ar putea beneficia de digitalizarea obiectivelor sale turistice prin montarea de plăcuțe de informare de către echipa dvs. Cum ar putea obține asta și ce buget este necesar?
  În ceea ce privește Câmpina este o discuție foarte amplă. Am discutat cu ei, am semnat parteneriat cu ei, dar ne-au păcălit și au făcut cum au vrut. Singurul om care s-a luptat pentru oraș a fost Mădălin Focșa de la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică din Câmpina și colega lui.
  Ca să se poată face acest lucru, în primul rând, trebuie să-și dorească primarul și să ni se aprobe montarea lor. Dupa asta, se poate face orice. Bugetul total pentru Câmpina, în momentul în care am discutat noi, a fost de 1.000 lei și acoperea absolut tot. Banii erau acoperiți de către noi și parteneri, iar Câmpina nu trebuia să dea niciun ban. În schimb, ei au preferat să marcheze obiectivele și monumentele cu plăcuțe clasice, la fel de ineficiente, fără posibilitatea de a promova internațional și fără a putea ajuta turiștii să fie proprii lor ghizi.
• Ce provocări întâmpinați în această activitate de digitalizare turistică?
  Cea mai mare provocare este birocrația și lipsa de viziune a anumitor oameni, precum și orgoliile existente. Ca să poți monta respectivele plăcuțe, ai nevoie de o serie de aprobări din partea Consiliilor Locale și a Direcțiilor Județene. Dacă nu sunt obținute, proiectul nu poate începe.
  Există primari care nu văd utilitatea acestor plăcuțe și caută să se eschiveze sau, pur și simplu, nu răspund la telefon, la e-mail-uri sau la adrese. Știm că pot fi constrânși să răspundă dacă nu au făcut-o în 30 de zile, dar interesul nostru nu este să ne dăm în cap, ci să facem un lucru eficient, corect și util.
  Cel mai tare refuz pe care l-am primit vreodată și am promis că nu o să îl uit a fost din partea unei Direcții Județene care, după ce ne-a primit la o discuție după nu știu cât timp în care ne-am rugat de ei, ne-au invitat în birou și ne-au zis că nu ne dau aprobare pentru că sunt certați cu primarul. Suntem, în continuare, mult prea mici pentru a ne vedea interesul de țară, acela de a face ceva pentru noi toți, de pe urma căruia să beneficiem toți.
• În ce mod vă gândiți să dezvoltați în continuare acest proiect?
  Digitalizarea unui oraș din punct de vedere turistic cuprinde mult mai multe proiecte micuțe decât cel al plăcuțelor. Ceea ce facem acum reprezintă primul pas spre o promovare eficientă.
  Avem discuții cu foarte multe start-up-uri din sfera tehnologiei pentru implementarea unor lucruri foarte faine în fiecare oraș cu plăcuțe. Toate aceste start-up-uri așteaptă ca noi sa facem joncțiuni între orașe, să existe acest proiect al plăcuțelor în multe orașe, unele în continuarea altora. Până nu facem acest lucru, o să fie foarte dificil. Drept urmare, în ceea ce privește Prahova, vrem să legăm orașele Câmpina (sperăm), Breaza, Predeal, Sinaia, Bușteni, Comarnic, Azuga etc. prin acest sistem de plăcuțe, iar apoi să aducem aceste start-up-uri să dezvolte proiectele.
  De asemenea, vrem ca fiecare oraș prin care trecem să aibă un brand al orașului și vom oferi sprijin gratuit fiecărei primării, CNIPT, meșter popular care dorește să-și facă un brand al sau. Nu totul trebuie să fie despre bani.
• Ce echipă de voluntari aveți și cum se derulează recrutarea lor?
  Echipa de voluntari cuprinde oameni de prin toata țara. O parte dintre aceștia sunt prietenii noștri, iar o parte sunt recrutați în momentul în care mergem într-o anumită regiune pentru a digitaliza.
  Asociația noastră nu este o asociație clasică, în care există un departament de recrutare. Voluntarii noștri sunt oameni care ne-au contactat pe diferite căi (rețele de socializare, e-mail etc) și care au purtat o discuție cu noi prin care ne-au spus ce vor să facă și cum vor să facă. Dacă ideea lor este fezabilă, îi luăm alături de noi, îi învățăm tot ce știm noi, iar apoi lucrăm împreună.
  Până acum această metodă nu a dat niciodată greș, cel puțin în cazul nostru. Toți oamenii cu care am colaborat, au venit ei spre noi și au fost oameni pasionați de istorie și cultură, oameni care chiar au vrut să facă cevă.
• Ce orașe aveți pe agenda din 2021 pentru a fi digitalizate turistic?
  Anul 2021 este un an plin pentru noi. Am deblocat de curând municipiul Giurgiu, un oraș mare unde ne chinuim de 2 ani să digitalizăm și va fi gata în două săptămâni. De asemenea, avem pe listă următoarele: municipiul Rădăuți, municipiul Hunedoara, tot județul Vâlcea, Moldova Noua, Garnic.

Despre „Călător prin România“

Asociația a fost înființată în 2018, în urma Târgului de Turism al României din acel an. „Călător prin România“ s-a „născut“ din frustrarea că istoria și cultura noastră nu sunt promovate eficient și suficient. A pornit ca o pagină de Facebook unde promovăm obiective turistice și monumente istorice, spunând despre ele istoria și legendele.
A crescut de la an la an, iar acum, prin intermediul proiectelor pe care le producem sau la care luăm parte, dorim, în primul rând, să creștem interesul turiștilor interni și internaționali față de patrimoniul cultural al României și, pe de altă parte, să producem o schimbare completă și vizibilă asupra a ceea ce înseamnă patrimoniul construit al României.
Membrii fondatori sunt Tănașcu Constantin-Iulian, Predincea Maria și Tănașcu Romică. Predincea Maria s-a retras acum ceva timp, iar interimatul a fost preluat de Călina Iuliana-Andreea provizoriu.

Echipa „Călător prin România“

Iuliana-Andreea Călina (dr. sus) – Este studentă la Facultatea de Contabilitate, în cadrul Universității Titu Maiorescu și se ocupă de Moldova.
Robert Andrei Costache (dr. jos) – Este doctorand în cadrul Școlii doctorale de Management, în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti și se ocupă de județul Giurgiu.
Anne-Marie Iulia Cuțăr (mijl. sus) – Este elevă la Liceul Tudor Vianu și se ocupă de promovarea asociației în zona de sud a României.

Mădălina-Ioana Moncea (mijl. jos) – Este masterand în cadrul Masterului de Managementul Proiectelor din cadrul Academiei de Studii Economice din București și se ocupă de Ialomița.
Constantin-Iulian Tănașcu (st. sus) – Este masterand în cadrul Masterului de Securitate Cibernetică, din cadrul Universității Titu Maiorescu și este doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Management din cadrul Academiei de Studii Economice din București. El este președintele asociației și, în același timp, se ocupă de partea de vest a României.
Filip Octavian Dumitru (st. jos) – Este student în cadrul Facultății de Marketing din cadrul Academiei de Studii Economice din București. El se ocupă de elementele vizuale ale asociației și, mai ales, de plăcuțele pe care le văd turiștii.

R.A.I.