Câmpina, la pas, alături de un ghid de turism

Mădălin Focșa, ghid de turism local, organizează din 2019 o serie de tururi pietonale ale orașului prin care ia Câmpina la pas și ne povestește diferite aspecte ale istoriei noastre locale. Pandemia a anulat, din nefericire, și aceste evenimente, dar recent s-a hotârăt reluarea lor, astfel că duminică, 28 martie, a avut loc primul tur ghidat, după o absență de mai bine de un an.

– Centrul Național de Informare și Promovare Turistică organizează de doi ani o serie de tururi ghidate pietonale ale Câmpinei. Care sunt obiectivele acestui eveniment și ce ați realizat în acești 2 ani?
– Am inițiat acest program de evenimente periodice prin care vrem să arătăm turiștilor și comunității locale, valorile și atracțiile Câmpinei, într-o altă lumină. Asemenea tururi ghidate pietonale se fac în marile orașe sau centrele turistice, cu foarte mare succes. Acolo, participanții plătesc bilete pentru a afla de la diverși specialiști lucruri interesante despre orașul lor, în același timp făcând și mișcare în aer liber, socializând… Aici conceptul este nou, iar comunitatea fiind mică și atracțiile locului nefiind amenajate și cunoscute în mare parte, organizăm aceste tururi gratuit, și încercăm să le facem cât mai regulat, pentru a obișnui treptat publicul cu ele. Genul acesta de acțiuni de promovare se adresează „din om în om“ și țintește spre a ajunge la cât mai mulți oameni-cheie, inclusiv la cei cu idei utile și influență mare, care pot pune umărul la dezvoltarea durabilă a zonei din punct de vedere turistic. Și face parte dintr-un concept mai larg, folosit tot mai des în turismul de calitate, și anume „interpretarea turistică“. Pentru a pune în valoare niste resurse latente, ai nevoie de „interpreți“, de mijloace prin care să ajungi mai ușor la public – fie că e vorba de infrastructura modernă și atractivă, de genul unor panouri informative, fie că e vorba de ghizi și povestitori care știu să captiveze turistul prin felul cum prezintă o resursă care altfel, fără cunoștințele acestor specialiști, ar rămâne latentă și publicul ar ignora-o în continuare.
Așadar, concentrându-ne pe Câmpina, am reușit să organizăm în 2019 opt astfel de tururi ghidate pietonale, în Câmpina și chiar în împrejurimile sale, cu teme foarte variate, care de regulă conțineau o componentă majoră culturală, iar la cele mai multe s-a adăugat și una naturală. Am acoperit toate cele patru anotimpuri, pentru că vremea nu trebuie să fie un obstacol pentru a-ți cunoaște mai bine locurile natale și valorile, punctele lor de interes. Ba chiar am adaptat tema în funcție de anotimp: de pildă, în sezonul cu vegetație bogată, am profitat de ea și am ieșit mai mult in natură, sau in toiul caniculei am ales trasee prin zone cu umbră, pe lângă ape, iar in sezonul rece ne concentrăm pe circuitele unde ai nevoie să vezi mai mult din patrimoniul antropic, care atunci nu este mascat de vegetație. Durata unor astfel de tururi a variat de la două-trei ceasuri la aproape o zi întreagă, în funcție de temă și participanți, care ne-am bucurat să fie de toate vârstele, și provenind atât din comunitatea locală, cât și din alte locuri din județ sau mai ales din Capitală. Am să trec în revistă titlurile celor 8 ghidaje pe care le-am realizat sub egida CNIPT in 2019:
– „Introducere în lumea Câmpinei: de la vamă la petrol“ – a fost turul-pilot, cu care am inceput in ianuarie 2019, și in care am prezentat o temă dragă mie – aceea a celor doi stâlpi identitari care au creat și dezvoltat urbea noastră, povestind lucruri inedite pe teren, in câteva puncte-cheie legate de cele doua elemente;
– „Arhitectura petrolului la Câmpina“ – desfășurat in februarie 2019, a fost un circuit pe străzile Plevnei, Griviței și adiacente, în zona protejată cu valoare istorică și arhitecturală, unde am prezentat imobile apărute datorită bunăstării aduse de industria petroliera, cu povești reale despre cei care le-au ridicat sau locuit.
– „Cimitirul Central – Panteonul Campinei“ – in luna martie, cand vegetația ne putea dezvălui maximum din monumentele funerare si locurile de veci ale diverselor personalitati care au dat viata acestui oras cu o istorie si viata culturala fascinante.
– „Hernia & Co. Pe urmele pionierilor petrolului“ – in luna mai; traseu in care am explorat, in timp si spatiu, moștenirea lui Dimitrie Hernia – deschizătorul de drum în exploatarea bogăției care a făcut Câmpina celebră în toată lumea.
– „Lacurile și apele neștiute ale Câmpinei“ (iulie) – un tur amplu in care s-au vizitat nu doar lacurile amenajate și neamenajate ale orașului, ci s-a trecut si prin locurile unde au existat in trecut lacuri si pâraie, fiind inclus si un popas de socializare si masa pe malul unui lac.
– „În natură la Câmpina, pe urmele lui Grigorescu“ (august) – un circuit de o zi intreagă, inceput cu vizitarea casei memoriale si continuat cu o drumetie in zona Muscel-Voila, inclusiv două popasuri pentru masă la iarbă verde in padurea Voilei, si din care nu au lipsit la tot pasul evocarile marelui pictor, chiar in cadrul natural unde obisnuia sa lucreze;
– „Ultimul mare nobil la Câmpina: prințul Dimitrie Știrbey“ (septembrie) – un circuit complex, cu vizitarea unor locuri de memorie din oraș, cu o plimbare pe Dealul Muscel și o vizită a conacului din padurea Voila, in interiorul căruia a avut loc și o prezentare ilustrată (proiectie) cu multe informatii in premieră – subiect care s-a legat de centenarul liceului ce a purtat numele printului;
– „Ansamblul Slobozia: modelul câmpinean de excelență națională“ (in octombrie 2019) – o vizită amănunțită și explicată a complexului parohial de pe locul fostului metoc al mânăstirii Sinaia, loc cu care Câmpina se mândrește pe plan național, din punct de vedere peisagistic, cultural si nu numai.
Fiecare dintre aceste plimbări ghidate a fost tratată ca un eveniment complex, având cel putin câte o surpriză pentru participanti – de genul vizitării unui loc mai greu/ rar accesibil, iar publicul a fost incântat, fără excepție, de cele aflate – pentru că, lăsând modestia deoparte, nu știm dacă mai există câmpineni care să poată spune că știau tot ceea ce s-a prezentat la vreunul din aceste tururi. Și aceasta pentru că am valorificat, asa cum spuneam, cercetări originale proprii, majoritatea nepublicate. De pildă, vă pot spune că am studiat si in biblioteci și arhive de peste hotare, special pentru a afla lucruri fascinante și azi uitate despre Câmpina.
– In weekend-ul recent încheiat ați decis reluarea tururilor pietonale care au fost oprite din cauza pandemiei. Deși pe rețelele de socializare ați primit multe aprecieri, prezența a fost una modestă. Credeți că oamenii incă se tem să participe la evenimente offline?
– Din nefericire, tocmai când organizasem deja al nouălea tur, la începutul anului trecut, au venit restricțiile datorate pandemiei care ne-au afectat pe toți. A trebuit să întrerupem, cu părere de rau, aceste evenimente care începuseră să placă și comunității, și vizitatorilor – depășisem 50 participanți la vreo două-trei tururi, și asta in condițiile in care evenimentele se adresează mai ales celor majori, cu o cultură generală formată – căci prin intermediul școlilor și liceelor ne-am fi putut mari considerabil audiența.
Așadar în 2020 nu am putut organiza niciun tur. Cu atât mai mare ne este bucuria să putem reveni acum la desfășurarea lor – evident, cu toate măsurile de igienă și distanțare de rigoare. Din păcate însă, lumea este încă destul de reticentă, și trebuie să recunoaștem că aveam participanti fideli din comunitate inclusiv din rândul celor de vârsta a treia, care înțeleg și rezonează și in mod personal cu multe dintre poveștile spuse in aceste plimbări, despre locurile din care au deja atâtea amintiri. Dar tocmai această categorie de public este azi, in mod firesc, mai rezervată in a ieși la astfel de intâlniri, datorită riscurilor pe care le știm cu totii. Am speranța insă că lucrurile se vor indrepta, iar prezența slabă de la turul de duminica trecută o pun mai mult pe seama faptului că nu am avut suficient timp pentru promovare, totul fiind decis și organizat pe ultima sută de metri. La imbunătățirea acestui aspect pe viitor veți putea contribui si dvs., presa, alături de autoritati, la care sigur găsim mare deschidere in această perioadă, și sunt speranțe frumoase, dar si colaboratori care vor dori să ne sprijine mai mult in promovarea și popularizarea evenimentelor organizate.

Turul de duminică a fost însă foarte interesant, incluzând și proiecții la noi în birou, și a fost o reeditare a temei din turul-pilot, de data aceasta cu informații inedite și chiar interpretări istorice proaspete legate de vama medievală, iar partea de petrol a inclus o discuție la final legată de o temă caldă pentru comunitatea locală: soarta patrimoniului industrial petrolier, și cum poate fi el privit și valorificat ca resursă de dezvoltare – inclusiv financiară. Nu trebuie să uităm că, dacă petrolul a dezvoltat acest oraș și ne-a influențat tuturor destinele, avem încă în mijlocul Câmpinei un simbol identitar esențial pentru orașul nostru, dar care este o valoare inestimabilă chiar la nivel național. E vorba de rafinărie, construită în 1897, care a rămas azi cea mai veche rafinărie din România aflată încă în picioare, și care la vremea ei „dădea ora” în lumea energetică mondială, fiind până la 1916 cea mai mare și modernă de pe continent. Faptul că ea mai păstreaza în incintă construcții și utilaje mai vechi de un secol, unele în funcțiune, chiar din acea scurtă epoca de glorie mondială a Câmpinei, este o raritate care în alte părți ar fi fost valorificată la maximum. Multe orașe turistice din Occident și-ar dori să poată avea așa ceva, căci chiar în cazul nefericit al ratării unei valorificări muzeistice parțiale, mulți investitori și-ar face un titlu de glorie în a se folosi ca atare de aceste clădiri centenare, conservându-le și adaptându-le la nevoile lor economice de orice natură. Dar despre acest subiect, poate vom vorbi separat, căci sunt multe de spus, au apărut și la noi exemple de bune practici care arată că se poate face profit și se pot obține mari beneficii de pe urma conservării și valorificării acestor construcții istorice industriale, care sunt o comoară irepetabilă, ce suntem datori să o transmitem generațiilor viitoare.
– Când va avea loc următorul tur ghidat și ce subiecte veți aborda?
– Următorul tur ghidat este deja programat în ultimul week-end al lunii următoare – așa cum vrem să obișnuim publicul -, și este punerea în practică a celui care nu s-a mai putut ține din cauza începutului restricțiilor, anul trecut. Am făcut deja pe cont propriu o „repetiție generală” cu mare succes astă-toamnă, și acum vom avea – dacă toate merg bine și nu ne vor bloca din nou alte restricții – turiști din București, aduși de Asociația Istoria Artei, un ONG care face în București de ani de zile tururi ghidate cu mare succes. Tema acestui tur, care va avea loc sâmbătă, 24 aprilie (orele exacte le vom stabili în curând), va fi „Epoci și stiluri în arhitectura Câmpinei”. Nădăjduim să țină și vremea cu noi – deși niciodată n-am avut probleme până duminica trecută, când un vânt tăios a scurtat plimbarea, dar sperăm că pomii nu vor înfrunzi prea mult până atunci, în prag de Florii, ca să putem admira cât mai mult din decorațiile fațadelor, din volumele clădirilor, să se poată face fotografii frumoase – activitate esențială la asemenea tururi.
Turul va fi deschis bineînțeles și localnicilor, altor turiști, vom încerca să anunțăm detaliile mai din timp, și să sperăm că ne va mai lăsa și pandemia în pace și nu se vor înrăutăți condițiile. În orice caz, la asemenea plimbări în aer liber, se poate păstra ușor distanța între participanți și lumea este foarte civilizată. In plus, personal stau bine cu vocea – e important pentru un ghid – și mereu se găsesc locuri largi pentru opririle unde le vorbesc participanților. Și mă străduiesc să cresc in permanență calitatea ghidajului, mai ales că urmez în această perioadă și un masterat unde mă specializez în patrimoniul cultural, și chiar prezentările și lucrările pregătite acolo îmi sunt foarte folositoare la aceste evenimente organizate la Centrul de Informare Turistică.
– Pe termen lung, ce vă doriți pentru aceste tururi ghidate ale urbei noastre? Cum vedeți evoluția evenimentelor?
– Cred că treptat lucrurile se vor așeza, indiferent în ce direcție va evolua pandemia. Viața merge înainte, omul se adaptează la timpurile în care trăiește, și ne vom adapta și noi oricăror condiții, pentru că nici turismul, nici cultura, nici setea de informare nu se vor termina vreodată. Sper să putem realiza in continuare – cu măsurile igienice care se vor impune – cât mai multe și variate astfel de tururi, pentru că și publicul are dreptul, în fond, la viață și la bucurie: să se cultive, să se simtă bine, să evolueze spiritual și să se bucure de experiențe plăcute, într-un cuvânt să nu-și piardă vitalitatea și… identitatea. Căci despre identitate este vorba la aceste evenimente pe care le vom organiza, ne dorim, din ce în ce mai bine.
Evident că trebuie să ai mereu și planuri pentru ce poate fi mai rău, iar aici de idei nu ducem lipsă, Slavă Domnului. Se pot promova și în alte moduri atracțiile nevalorificate, memoria locurilor, oamenii și faptele interesante, pentru a atrage aici turiști și a dezvolta pe termen lung un turism de calitate. Căci acesta e viitorul, a cam trecut epoca turismului de masă, în schimb cu proiecte și idei profesioniste, Câmpina are resurse să câștige chiar mai mult de pe urma turismului de calitate, de exemplu a turismului cultural, a celui de business sau a ecoturismului. Turiștii mai puțini, dar mai civilizați și pretențioși, plătesc în schimb mult mai bine, și mai ales duc mesajul Câmpinei în țară și în lume, cu mai mare eficiență, pentru că e țintit unui public-cheie mai influent și potent financiar. In concluzie, și în turism, educația și informarea aduc plus-valoare și dezvoltare durabila.

R.A.I.