Editorial

Editorial. LIVE

Trăim de multe decenii într-o cursă furibundă a „directului”. Televiziunile și mai apoi rețelele virtuale au obsesia de a fi de față. Am văzut o revoluție în direct, prăbușirea Turnurilor gemene, războiul din Serbia, incendiul de la Notre-Dame, atentate, războiul de acum din Ucraina… și cîte altele. Practic, fiecare are acum la mașină sau la bicicletă o mini-cameră cu care devine un reporter live. Ei, printre atîtea, am asistat recent și la sinuciderea live a unui partid. E vorba de ceea ce vedem că se întîmplă cu liberalii. Toate vorbele rele pe care le-am scris despre acest partid, în ultimul deceniu cel puțin, se arată prea blînde față de ce a făcut după cîștigarea ultimelor alegeri. Avea toți așii în mînă: un partid de opoziție în profundă degringoladă și cu liderii prin pușcării, o alianță solidă de guvernare, o majoritate confortabilă în parlament, un președinte „dintre ai noștri”. În mai puțin de doi ani, din toate astea s-a ales praful. Cum au reușit, e un miracol. Mai știți vreun partid de guvernămînt din Europa care să fi schimbat trei președinți în vreo opt luni? Toți prezentați ca salvatori ai partidului și în realitate unul mai insignifiant ca altul. Calitatea umană a partidului e mai jos ca niciodată. Să nu-mi spuneți că a venit pandemia și apoi războiul, niciun alt partid de guvernămînt nu a cunoscut asemenea prăbușire. Circul de la alegerea lui Ciucă este echivalent cu cel de la alegerea lui Cîțu, cu cel de la alegerea lui Orban, cu cel de la demiterea lui Orban, cu cel de la demiterea lui Cîțu, cu cel de la… Vă îndoiți? Cine vrea ca România să fie guvernată, stabilă, previzibilă, puternică, o voce în politica europeană? Cu asemenea oameni cum au fost la Congresul PNL?

Duminică au fost alegeri în Franța. Am urmărit puțin calitatea discursurilor celor 12 candidați. Nu vorbesc despre Macron, un bun retorician. Dar cel mai slab dintre aceste discursuri este cu zece clase peste discursul curent al politicienilor noștri. Cum s-a văzut și la spiciurile jenant de lălîi, lipsite de conținut, lemnoase ca toaca, ținute cu prilejul mesajului președintelui Zelenski. Lipsa de anvergură intelectuală, culturală, morală a politicianului român se vede în această uscăciune de teacă de fasole a comunicării. Exemplul suprem, președintele. Măcar din tecile alea se poate face un ceai. Triumfalismul de paradă al acestor circari siniștri nu se împiedică nici de realitatea economică, nici de previziunile avizate ale unor analiști despre viitorul apropiat. Niciunul nu a avut bărbăția de a lua atitudine față de cazul îngrozitor, inadmisibil într-o democrație, al agresării jurnalistei Emilia Șercan. Atribuită chiar instituțiilor care ar trebui să apere legalitatea.

Un banal fapt divers de aiurea: ministrul norvegian al apărării și-a dat demisia pentru că a avut o relație extraconjugală cu o jună de 18 ani (el avea atunci 50) cu vreo 17 ani în urmă. Asta e o țară în care justiția funcționează. Ei, din sutele de delegați la magnificul congres al partidului comunist nord coreean (pardon PNL) nu s-a găsit unul singur să-l întrebe pe Ciucă sau pe cei din Consiliul Național: bine, dl. Ciucă e suspect de plagiat, pînă la lămurirea problemei n-ar fi mai moral și mai prudent din punct de vedere politic să stea puțin în planul doi? Dar ce oameni politici mai are PNL? Cîțu vine și spune acum că nu a fost de acord cu alianța cu PSD. Dar cît a fost mare și tare a uitat să spună asta. Nu e deloc departe momentul în care și aici cineva va fugi cu cheia de sediu, ca la PNȚCD.

În tot acest timp, Sistemul își duce la capăt răzbunarea împotriva lui Băsescu. Stupiditatea legii care l-a incriminat nu e depășită decît de măsurile luate: sigur că îi pot fi retrase toate privilegiile, numai că paza din partea SPP nu este un privilegiu, ci o chestie de siguranță națională. Un președinte, chiar fost, știe niște lucruri care nu e bine să ajungă la urechile dușmanilor. Mi se pare limpede că Băsescu e singurul care a deranjat Sistemul, de aceea nu este iertat după atîția ani, indiferent cîte prostii a făcut cît era la putere și după aceea. Nu mă interesează, în acest context, arestarea d-nei Udrea, doar mă mir și eu ca mulți alții cum de Ghiță se plimbă liber. O justiție care dă sentințe, chiar corecte în sine, doar pentru anumiți oameni este o justiție fundamental incorectă.

Senzația că România este o țară complet lipsită de coloană vertebrală, articulații, inimă și creier e tot mai acută. Cum să explici ura cu care Ministerul Educației, și funestul Cîmpeanu, zis și tatăl plagiatorilor, distruge tinerele generații aplicînd teorii abracadabrante? Cum să explici lipsa ei totală din politica europeană, chiar în momentele astea în care geopolitica o împinge cu sila în prim plan? Cu Ciolacu, Ciucă, Cîțu, Rareș, Rafila, Klaus cum să ți se audă vocea? Cum să explici că un ilustru și zgomotos pro-european, ONG-ist și politolog care dă tuturor lecții spune că „ungurii au votat cu pipota”? 1. Care popor nu votează cu pipota? Adică, mai elegant spus, care popor nu votează pentru cei care-i promit, hrană, siguranță, bună-stare? 2. De unde pînă unde aroganța de a da lecții unei populații al cărei vot nu a fost de nimeni negat ca corectitudine? Cu alte cuvinte nu e democratic ce a votat majoritatea, e democratic ce decretăm noi, „specialiștii”. 3. Meșterul nu a reacționat cînd o oficialitate a statului vecin a făcut niște declarații revanșarde la adresa inclusiv a României. În fața unui dezastru pe care toată lumea îl prevede, chiar și dacă războiul nu ajunge direct la noi, oamenii ăștia nu sînt în stare să construiască nicio politică socială viabilă, dau doar niște vouchere și atît. Practic mîncăm viitorul. În direct și la o oră de vîrf.

Prof. dr. Christian Crăciun

7 Comentarii  

  1. Un politician care promite hrana, siguranta si bunastare e un demagog din tagma Le Pen sau Orban. Mai exista si alte modele nepromovate de dv, cum ar fi Churchill, Kennedy sau Macron. Acestia din urma nu s-au sfiit sa ofere truda, suferinta si lacrimi. Un politician autentic contribuie la educarea civica a poporului in fata caruia se infatiseaza. Democratia pe care o sustineti aici e poporanista, primitiva si vulnerabila. Ce aveti cu „specialistii”? Credeam ca va pretindeti unul din ei.

    1. Ehe, a trecut de mult vremea acelor politicieni citați de dvs. (între care nu-l includ în niciun caz pe Macron) pe care i-aș numi ai idealurilor. Exemplul frapant de azi e Germania, distrusă de politica pipotei (a gazului în speță) și care și acum se opune sancțiunilor. la fel Austria, la fel Ungaria. Cu o deosebire, Ungaria nu are resurse, deci nu are alternativă, Germania avea și le-a distrus singură printr-o politică lipsită de realism. Cât de prost să fii să crezi în Putin (am citate colosale din marile elogii ce i se aduceau de către politicienii vestici), sau cât de arogant față de statele de după cortină care știau ele ce știau. Cancelarul Austriei are convorbiri „constructive” cu Putin (un fel de Churchill ducându-se să negocieze cu Hitler). Vestul a sancționat Rusia cu aprox un miliard și a plătit peste 30 miliarde pe gaz de când a început războiul. date de la Radio București, nu fackuri. De aceea Zelenski i-a arătat degetul președintelui Germaniei. Au înghițit-o. Orice politică este despre bunul trai al oamenilor, cam toate constituțiile statale o spun în primele articole. De aceea m-a șocat ce spunea ilustrul politolog citat. Orban a luat măsuri total ne-europene de supra-taxare a supermarketuri de ex, pt a încuraja producători locali. A plecat vreuna din marile firme? Aș! Au plătit și și-au văzut de treabă, investițiile în Ungaria cresc an de an, în ciuda politicii ei detestabile. Pentru că e o piață atractivă, bogată și stabilă. La fel, cu deosebiri, Polonia. Banul nu are miros, se știe. ”Nu trebuie să ne repezim” spune Olaf SCHOLZ, apropo desigur de sancțiuni. Câte mii de morți și refugiați se ascund în spatele acestui: aveți puțintică răbdare? Să spunem că în Franța se luptă Macron cel de la masa lungă cu dna Marie Le Pen, finanțată de Rusia în campanie și prietenă cu Putin? Etern valabilă fabula lui Alexandrescu: căci voi egalitate, dar nu pentru căței. P.S. mă surprinde că nu v-au atras atenția alte aspecte din articol, cum ar fi cazul Emiliei Șercan. Ai naibii intelectuali băsiști, cam numai vocile lor s-au auzit în apărare. Cred că o să scriu un editorial despre sintagma asta care devine tot mai mult una de elogiu, cum a devenit în anii 90 termenul de golan.

  2. Este usor sa sanctionam lentoarea in gindire sau decizie a unor politicieni cind facem analize postfactuale. Si Hitler parea frecventabil la vremea lui, ceea ce pare inacceptabil noua acum, ca stim cum au degenerat lucrurile. Apoi politicienii trebuie sa raspunda unor deziderate ale publicului alegator. Din afara politicii e usor sa judecam politic. Chiar dv dovediti asta contrazicindu-va singur. Ori ii criticati pe politicienii europeni ca s-au imprietenit cu Putin, ori ii intelegeti prin prisma politicii pipotei. Hotariti-va. Nu am nimic impotriva intelectualilor basisti, dar nici nu vad de ce le-as aduce elogii.

    1. Eu nu i-am criticat pe politicienii europeni pentru „politica pipotei”, dimpotrivă am spus că asta este esența politicii cam de totdeauna. L-am criticat pe ilustrul politolog pentru că se face că nu știe asta.

  3. Faptul că Zelenski i-a arătat degetul lui Steinmeier coincide cu un gest prostesc, neinspirat și care îl bucură pe Putin (și pe dumneavoastră, se pare), deoarece contribuie la fisurarea unității de acțiune europene. Cum scrie și Rosalia Romaniec, una este să acționezi reflex când ai dreptate, alta e să și procedezi corect. Steinmeier fusese contactat de președintele Poloniei pentru a merge împreună la Kiev, apoi a urmat gestul necugetat al lui Zelenski. Se va deconta, nu am nicio îndoială. În rest, se pare că aveți soluții salvatoare pentru (mai) toate țările Occidentului în domenii variate, cum ar fi economic, politic, social, moral etc. Felicitări.

    1. Eu nu am soluții, sunt un prost din fundul lumii care îți spunea că ori de câte ori Rusia se aliază cu Germania se alege praful de Europa. Nu înțeleg de ce nu admiți că Germania a greșit când s-a dat legată energetic de mâini la cheremul rușilor, câtă vreme ei înșiși acceptă acum asta.. Stenmmeier a gândit „formula Stenmmeier” care a rupt Donbasul de Ucraina, prin acordurile de la Minsk cred, cum să uiți asta?

  4. Rămâne doar de demonstrat că Germania este (acum) aliată cu Rusia, în rest vă va fi simplu să vă definitivați retorica anti-germană. Domnule profesor, vă rog să-mi arătați unde, când și cum nu am acceptat vinovăția Germaniei. Pe de altă parte, n-ar strica să lecturați puțin prin cifre și să vedeți cât de substanțial financiar a ajutat Germania pe Ucraina în ultimii ani, veți fi surprins. Că nu vreau să subscriu la biasul dumneavoastră antigerman, e altă treabă. Germania nu e singura vinovată, dar așa cum spunea și o comentatoare mai sus, judecata post-factum mustește de înțelepciune. Kissinger spunea că lumea se vede diferit din fotoliu față de cum se vede de pe front. Lumea nu poate merge înainte încremenită pe un sistem reactiv unde ura și retorsiunea să constituie baza oricărui stabiliment de politică internațională. Pe acest raționament redundant, SUA nu ar fi trebuit să contribuie la renașterea economică și politică a Japoniei. Europa a sperat că Rusia va fi altceva decât este, ce să facem acum? Cu Japonia a mers, cu Rusia nu. Ce este însă relevant e că ați identificat și condamnat toți vinovații din Europa, mai puțin pe satrapul violator de la Kremlin. Despre el, numai de bine. Tuturor în Occident le-ați găsit o vină, mai puțin lui.

    P.S. Când folosiți aragazul, vă rog să nu uitați că bună parte din acel gaz provine din același loc de unde se aprovizionează și cei pe care acum îi criticați pentru asta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare