Nu, nu s-a terminat încă! Nu s-a făcut dimineață! E întuneric! De ani de zile am scris aici, în ciuda afirmațiilor politicienilor și chiar a analiștilor, că „democrația” noastră e una falsă, de fațadă și poleială. A fost de ajuns un strănut moscovit pe Tik Tok și tencuiala a căzut, lăsînd la vedere tabloul hîd al unor mișcări para-militare înarmate și bine finanțate, de extremă dreaptă, candidați paranoici care propun direct regim autoritar („fără partide”) șamd. Statul român – președinte, servicii, justiție, instituțiile de forță, guvern etc. – a dormit, asigurîndu-ne că nu e niciun pericol, că sîntem „furnizori de stabilitate” (ce expresie! Ce enormitate!) în Europa.
CCR a luat decizii bezmetice, de strictă influență politică. Eliminarea lui Șoșoacă a fost începutul. Anularea turului I a fost o mutare obligatorie, ca o operație a piciorului cangrenat: tai piciorul ca să nu se întindă cangrena. Numai că: 1. Cangrena tot ei au declanșat-o; 2. Nu am obținut decît un scurt răgaz, pentru că, la fel de dubioase sînt, firește, și alegerile parlamentare, candidații și-au validat deja mandatele și se pregătesc să emane un guvern. Desfășurate în condiții similare, cele două tipuri de alegeri nu pot avea decît soluții similare. Și, iată că nu au, ceea ce ne plasează în plin absurd. Asta dacă am fi cît de cît normali, dar sîntem în plin haos legal, moral și politic. Și, firește, economic, deja sînt greu de calculat consecințele căderii economice. Nu mai vorbesc de prăbușirea imaginii internaționale a țării, într-o vreme în care „imaginea e cel mai prețios capital”, asta ne face pur și simplu invizibili pe planul politicii regionale. Și aici consecințele pot fi groaznice.
Foarte scurtul răgaz pe care-l avem trebuie să unească puținele minți lucide pe care le mai putem alege. Să pui în fruntea PNL-ului o lepră politică expirată precum Crin Antonescu, cum se anunță acum pe unele canale, înseamnă că nu mai e nimic de făcut. PSD-ul aud că l-a exclus pe Ponta, dar rămîne identic cu el însuși: din 1990, nu se mai poate schimba nimic, trebuie doar folosit în direcția în care are niște interese care nu duc spre est. USR-ul este, de pe vremea cînd a apărut ca o mare speranță a democrației, într-o derivă fără busolă. D-na Lasconi pare că vrea să furnizeze din belșug muniție celor care o consideră inadecvată pentru post. Face mai multe boacăne diplomatice pe zi. UDMR-ul? Hm! Doar atîta zic. Bănuiesc acum că liberalii nu vor renunța la Bolojan, USR la Lasconi și PSD la Ciolacu. Pas de te înțelege în aceste condiții. Șanse minime să intrăm fie și într-o iluzie de normalitate într-un timp scurt.
Sîntem în război și am fost cuceriți fără zgomot. Și sîntem o țară fără conducere. Acum, la celălalt pol se află masa de votanți. Grav despicată, e o falie și nu mai avem o Românie, ci două, care nu comunică între ele. Așa ne-au cucerit, prin dezbinare. Fiecare tabără îi numește pe ceilalți proști, și cu asta bătălia de apărare s-a încheiat. Mai avem doar o existență statală formală. „Cu gîndul și cu ochii pe harta Europei” vom rămîne, probabil, niște marginali frustrați. Va urma un nou val masiv de emigrație, ca după mineriade, în care iarăși vor pleca cei mai buni. Nicio speranță că se vor întoarce cei plecați deja, chiar dacă se pare că au votat masiv cu Georgescu. Se pare… nimic nu e sigur. Aș fi vrut, după aceste alegeri, să aduc în discuție, cum fac de obicei, aspecte mai delicate, de ordin istoric și ideologic. Din păcate, avalanșa faptelor ne blochează, nu ne permite distanța, întreaga țară a părut cîteva zile a suferi de apnee (abuz de termeni medicali, știu, dar e vorba de marele bolnav al Europei de azi: România), acum mai respirăm gîfîit de două, trei ori, dar pînă cînd? Doar nu credem că Rusia oprește atacurile pînă la viitoarele alegeri. Sau că organismele statului care nu au reacționat acum vor deveni subit vigilente și eficiente. Mai degrabă va fi un exces de zel, deloc favorabil democrației și el. Cum o dai, tot rău e.
Cum lucrurile nu se vor regla de la sine (cum par să creadă optimiștii) sau prin intervenție externă, nu am absolut niciun motiv să fiu mai puțin pesimist. Și nu am spus nimic despre AUR și celelalte partide putrede care rămîn un pericol atroce pînă la viitoarele alegeri. Deja trebuie să ne gîndim la ele, pentru că vor fi patru ani cumpliți cu acest parlament al cărui purtător de cuvînt sper să fie Garcea. Simbolic! Și mai sînt și televiziunile care dezinformează harnic în favoarea omului negru. În tot acest tablou lipsesc demisiile, care trebuiau să apară din prima zi: a lui Toni Greblă, a generalilor din SRI și SIE, a ministrei de la Justiție și a celui de Interne, a CNA-ului și așa mai departe. Lista e lungă. Dincolo de toate atacurile de pe rețele, votul a dat de pămînt cu clasa politică. Dar cum să construiești o democrație fără o clasă politică și cum să inventezi una peste noapte? Cum vedeți, impasul este general, 30 de ani de minciună politică se răzbună. Este doar un survol rapid peste dezastru. O mulțime de alte chestiuni ar mai fi trebuit cartografiate. Mai evoc, însă, încă un pericol: generalizarea socială a isteriei, a panicii. Băieții lucrează harnic la asta și istoria îi ajută. Cine rămîne calm în asemenea circumstanțe are șanse să supraviețuiască.
Prof. dr. Christian CRĂCIUN
Și uite așa ne simțim protejați sub aripa oblăduitoare a CCR care ne-a adunat ca pe niște pui de curcă plouați și ne va încălzi pâna ne vom usca nu doar de apa de pe penele zabârcite, ci pănă la eliminarea tuturor lichidelor din organism. Iar am așteptat înfrigurați să vină altcineva să ne salveze, și ne bucurăm că …. dacă ultima soluție a fost salvarea de către CCR … am fost salvați de cei peste 50% dintre romănii cu drept de vot, prostiți pe TikTok.
Eu unul nu mă regăsesc în această ipostază. Și nu pentru că nu cred in bizareria (să fiu totuși politicos) universală. Ci pentru că sunt convins că nu aveam nevoie de ajutorul otrăvit. Și de-ar fi fost să fie răul (nici o legătură cu Miorița), atunci, în cel mai democratic mod cu putiință ar fi fost corect. Da, știu, alegerile au fost viciate, s-a influențat, Rusia, nu s-a declarat, etc. În fond, o mână nevăzută ar fi pus ștampila pe vot în locul a jumătate plus unu dintre români. Ha ha. Sunt mândru că sunt romăn și vreau să rămăn așa. Jumatate plus unul? Nociodata.
Și dacă astazi „Mesia” depunea juramantul!?Fix,la anul,regimul sau ” dadaist” ne punea o zabală așa mare în gură încat cine cuteza sa spună vreun banc,cu apropouri la „maximele” sale,risca prigoana”corespunzatoare”😂si mai apoi ce a patit raposatul mare actor,Mitică Popescu,cand la carciumă,prin anii’50,fiind de fată”,cineva a spus un banc politic.Aparenta logică,pentru mase(retorica sa îmbracă schema bolsevica lider-mase),cu absurduri dadaiste în structura discursurilor sale,avea menirea sa creeze atmosfera pentru aplicarea doctrinei dughiniste în Romania Mică!!!Pericolul nu a trecut,iar dacă justitia nu intervine responsabil,pensiile ei speciale riscă sa devină treptat „hartie igienică”,iar noi sa mergem cu sacosa plina cu bani la piată sau cu cifrele neîncapatoare în card,cine o sa mai aibă.
Domnule Campineanul,
Care este in opinia dumneavoatra procentul de voturi liber exprimate de la care, pe motive de „nu stie ce voteaza” (aici sunt perfect de acord ca asa a fost) trebuie ca o entitate sa intervina? 60%, 70%, 90% sau poate chiar 100%? E si asta o opinie, ca daca nu esti in stare sa discerni sa o faca altii pentru tine. Uite, eu as propune un 80%, un indicator Pareto, o estimare care presupune ca 80% din valoarea societatii vine de la 20% dintre indivizi. Evident ca nu s-ar mai numi democratie. Mi-a spus cineva ca ii zice meritocratie. Si acea entitate sa fie chiar sistemul de vot, dar nu cel universal ci cel bazat pe sa zicem educatie. Ai 4 clase votezi cu 0.5, gimnaziu 0.75, liceu 1, studii universitare 2, studi postuniversiatre 3 voturi. Sunteti pregatit pentru asta? Inainte era votul pe baza de suprafete agricole detinute, ii zicea vot cenzitar. Asa un vot 40%-60% in favoarea lui CG ar fi fost un 70%-30% impotriva lui, bașca n-ar fi intrat in turul 2.
Să speram ca nu aceasta ar fi solutia(votul cenzitar) pentru contracararea efectului de „vrajitoare electorala” al retelelor de socializare.Ar fi un precedent(la inceput sigur procentele ar fi rezonabile)foarte periculos si s-ar cadea în extrema cealaltă.Adică nu neputinta cunoasterii ar fi periculoasa,de aceasta data,ci elita,fiindcă instinctul de dominatie manifestat în grup este mai puternic decat inteligenta.Mentinerea echilibrului este important si asta nu se poate face decat cu mijloace oneste de cenzura pe retelele de socializare(nu cum zice Tramp),pe de-o parte si pe de altă parte cu mobilizare in media clasica,pro-democratie,pentru a explica,pe intelesul tuturor cu bună credintă,regulile si avantajele uriase ale democratiei,combatand in acelasi timp,in termeni cat mai convingatori,curentele potrivnice,sustinute intodeauna de șarlatani.Bineînteles ca aceasta nu inseamna sa lasi sa se”destrabaleze” in minciuni pe ceilati din audiovizual,promovandu-si veros interesele. Legea ar trebui sa devina mai exigenta si sa fie aplicata cu mai multa responsabilitate în această privintă.