A apărut recent o carte de „filozofie” a betonului armat, care citește evoluția civilizației moderne din perspectiva acestei invenții tehnice care a revoluționat construcțiile și mentalitățile. Iau însă aici expresia în sensul ei oarecum argotic. Atunci cînd spui despre ceva că este „beton” spui indestructibil. Cam acesta este aspectul actualei coaliții de guvernare: deține toate puterile (pe vremea USL-ului mereu invocat exista președintele vehement împotrivă care echilibra cît de cît jocul politic): guvernul, parlamentul, președinția, serviciile, administrația locală, presa etc. Nu mai e loc de opoziție nici cît să bagi un băț de chibrit în angrenajul puterii. Puterea actuală este beton. Un hohot de mulțumire s-a auzit pentru o ureche muzicală peste țară, odată cu realizarea acestei funeste coaliții. Chiar oameni care nu sînt, propriu-zis, pro PSD (pentru că despre preluarea puterii de către acesta este vorba, să nu ne iluzionăm, liberalii sînt vioara a doua și doar vor plăti oalele sparte. Vor face curățenie după ce s-a încheiat balul și vor aduna resturile să le ducă acasă) nu s-au mai sfiit să-și afișeze simpatia secretă. Mulțumiți că s-au pupat toți în Piața Endependenți și s-a lăsat liniștea peste zbuciumul țării. Asta la nivelul mecanismului cel mare.
La nivelul oamenilor e jale. Calitatea miniștrilor și a altor oameni de prin diverse etaje ale puterii este parcă chiar sub nivelul epocii Dragnea. Unul nu-și găsește unica lui carte din CV, nici măcar în biblioteci, o apărătoare de interlopi devine șefa comisiei juridice, alta își expune bijuteriile declarate de vreo 800.000 euro, altul ia de la guvern vreo 200 de milioane pentru propaganda pro-vaccinare șamd. Ai senzația, citind presa, că un stol de vulturi hoitari s-a abătut asupra țării și îi sfîșie cu rîgîieli de satisfacție cadavrul, exact de ziua națională. De fapt, e prea generos să spui vulturi, sînt jigărite hiene. Pandemia le vine ca o mănușă, creează mediul propice ideal pentru orice abuzuri și mînării. Cum se demonstrează zi de zi pe plan mondial, trăim o perioadă de suspendare a legii, de anomie generalizată, sub pretextul stării de urgență sau cum se mai numește. La noi, cum se întîmplă în multe, asta se reflectă hipertrofiat. Și totuși, ca să dau alt citat, după Moțu Pittiș, „sfîrșitul nu-i aici”. Oricît depresia națională (se vede foarte bine în Institutul de sondaje ale opiniei publice Facebook) ar atinge cote inimaginabile. Un popor nu piere așa. Lespedea aceasta de beton este evident o lespede de mormînt pe care, în numele unei visate „stabilități”, foarte mulți o doresc. Himera unui regim de „unitate națională” ne bîntuie, fără să se înțeleagă că liniștea asta înseamnă moartea civismului, a varietății, a democrației, a libertății. Dincolo de demagogia grobiană a lui alde Ciolacu, PSD-ul oferă, cum a oferit dintotdeauna, exact ceea ce dorește publicul larg: mult mai puțină libertate, mai puțină diversitate, și mult mai multă (aparentă) siguranță. De aici aerul său de suficiență, pare că „s-a întors acasă”, în locul care i se cuvine de drept și din care numai o întîmplare nefericită l-a alungat doar vreo doi ani.
Să fim serioși: pentru 60-70% din „elita” noastră intelectuală: profesori (universitari și medii), artiști, scriitori, actori, academicieni, lideri de opinie șamd PSD-ul înseamnă normalitate, trebuie doar nițel curățat. De 30 de ani ne chinuim cu iluzia asta de șlefuire. Fără să se arate nici cel mai mic semn. Știu publicații de primă mînă care susțin franc o stîngă cu bătaie spre extremism. Pe care ne-o vînd sub ambalajul de poleială strălucitoare al „europenismului”. Veste tristă: Europa este cu totul altceva, și nu este la Bruxelles. Fără stofă de politician, președintele nu a avut nici măcar puterea de a recunoaște că e vorba de o nouă „soluție imorală”, impusă de vremuri. Poate în felul acesta și-ar mai putut păstra cîțiva susținători. Așa, ca și mogulii dictaturii medicale, politicienii noștri sînt fericiți să extindă sine die, fără nicio justificare, măsurile de situație excepțională. Acum, că indicii de îmbolnăvire au scăzut sub prag, nu spun nimic de reducerea interdicțiilor. I-am lăudat că au gestionat incredibil de bine pentru spațiul nostru primul an al pandemiei, acum au început să se bucure de ea, înțelegînd enormele oportunități personale, politice și economice. Batjocură cu testarea în școli, sumedenie de măsuri aberante! Te duci la teatru și trebuie să stai la două scaune de nevasta cu care dormi în pat. Ionescian, ca la teatru. Mă duc la București și trebuie să mănînc în fugă la un McDonald, fiind împreună cu cineva care, avînd o suferință gravă, recent operat, nu are voie să facă vaccinul. Intru, fac comanda, dar nu avem voie să stăm pe terasa restaurantului care este în aer liber. Mîncăm atunci pe o bancă în afara terasei, dar lipită de gardul acesteia. Absurd. Și sînt mii de astfel de situații particulare pe care obsesia cazonă de reglementare totală le ignoră. Se spune că neposesorii de pașaport au acces doar în magazinele care asigură necesitățile vitale. Dar nimeni nu le definește. Vreau să-mi cumpăr chiloți sau să merg la Filarmonică sau să cumpăr cadouri de Crăciun sau un bec. Astea sînt necesități vitale?
Cum bine spune cineva, România este o țară obosită. Și nici măcar de mari războaie fizice sau de idei, ci obosită de mizerabila hărțuială cotidiană. Obosită inutil, nu de încordarea unui mare efort național. Ci de bîrfa și polemicile fără miză de pe Network. Acum vreo doi ani, în vremea unei alte depresii naționale sub regimul Dragnea, cînd nu se întrevedea nicio ieșire, anticipam că se va prăbuși sub greutatea propriei corupții și incompetențe. Așa s-a întîmplat. Acum, evoc versurile din Glossa eminesciană: Teamă n-ai căta-vor iarăși/ Între dînșii să se plece... se vor lua la harță cît de repede și căruța noii monstruoase coaliții se va rupe. O lespede grea s-a așezat peste România. Dar cineva, cîndva, celebrat în acest interval de iarnă, a dat la o parte lespedea.
Prof. dr. Christian CRĂCIUN
Redacția Oglinda încurajează un schimb de idei liber și deschis. Cu toate acestea, vă rugăm să evitați limbajul vulgar, atacurile la persoană, amenințările sau incitările la violență. Orice mesaj care conține injurii, amenințări sau discurs de ură bazat pe rasă, etnie, religie, orientare sexuală sau alte caracteristici personale va fi șters. Mulțumim pentru înțelegere!