Editorial

De ce este spitalul bolnav

Zilele trecute, presa locală a readus în atenţia opiniei publice un subiect care de câţiva ani este prezentat, sub diverse forme, ca o mare problemă a oraşului şi anume eterna stare de faliment a Spitalului Municipal, cea mai importantă instituţie care se îngrijeşte de sănătatea publică în zona Câmpina.
Ca şi altădată, pe teme oarecum similare, conducătorii Spitalului Municipal povestesc azi opiniei publice despre neajunsurile unui sistem de sănătate defectuos, care se află în situaţia să nu-şi mai poată plăti salariaţii, despre politicile aberante ale celor de la Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate, care au hotărât limitarea numărului de internări în spital (în sensul că nu mai decontează decât un anumit număr de internări) ori  despre măsura conform căreia toate cadrele medicale sunt obligate să-şi consume zilele libere şi concediile neefectuate pentru diminuarea cheltuielilor, fără să facă nicio referire la managementul propriu, care se poate constitui în partea lor de răspundere faţă de situaţia delicată din prezent a instituţiei.
Sigur, este de notorietate faptul că sistemul de sănătate românesc este la pământ şi în aceste condiţii este dificil să coordonezi activitatea unui spital zonal, însă tot la fel de sigur este şi faptul că foarte mulţi bani din sănătate, care ar putea echilibra balanţa neajunsurilor, se scurg în zona crepusculară controlată de politrucii specializaţi în vampirism bugetar.
Aşa că dacă tot vorbim de sistemul vinovat, cred că este cazul să aducem în discuţie şi gunoiul de sub preşul nostru care, odată dezvelit, ar putea aduce multe lămuriri în ceea ce priveşte interminabila poveste a subfinanţării Spitalului Municipal.
Altfel spus, despre contractele păguboase prin care bugetul instituţiei a fost prejudiciat cu zeci de miliarde în dauna celor care azi îşi aşteaptă salariile ori a celor care îşi pun speranţa într-un act medical de calitate.
Cu aproximativ doi ani în urmă, Curtea de Conturi a întocmit un raport care a scos la iveală multe nereguli privind modul în care au fost încheiate anumite contracte, ceea ce, într-o societate normală, ar fi trebui să producă un adevărat cutremur, atât în zona managementului instituţiei, cât şi în cea a politrucilor din spatele lui. Bineînţeles că nu s-au produs vinovaţi nici până în ziua de azi. Rechizitoriile întocmite de autorităţile statului au ajuns undeva, într-un sertar, la păstrate, iar prejudiciile de zeci de miliarde au fost trecute la pierderi.
Interesant este şi faptul că, între timp, Spitalul Municipal a trecut în administrarea autorităţilor locale, care în loc să scoată adevărul la lumină (prin reprezentanţii lor, numiţi politic de administraţia Tiseanu în consiliul de conducere) şi să mai recupereze ceva din prejudiciile create, păstrează tăcerea şi pompează în continuare bani de la buget pentru plata altor contracte cu dedicaţie, cum ar fi înlocuirea termopanului şi izolarea termică a Spitalului Municipal ori zugrăvirea fostului spital de boli contagioase. Şi astea sunt doar câteva exemple! Cel puţin curioasă o astfel de atitudine, nu?
Dacă facem un calcul al miliardelor irosite cu bună ştiinţă în spital, ajungem lesne la concluzia că o bună parte din lipsurile financiare de care suferă spitalul azi şi-ar fi putut găsi rezolvarea cu aceşti bani. Cei care în prezent nu-şi primesc drepturile salariale se mulţumesc să acuze sistemul, însă de cele mai multe ori sistemul suntem chiar noi. Şi ne mai întrebăm de ce este spitalul bolnav!

2 Comentarii  

  1. La spital sunt probleme mari cu hotiile celor din politica pe care ii acopera cei din consiliul de administratie.Poate se face o ancheta jurnalistica acolo

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare