Cultură

Patrimoniu: VICTOR DUMITRU – „ȚINTA ROȘIE”

Sobru și discret, respectuos și modest, inginerul Victor Dumitru mi-a acordat, în dese ocazii, atenția și interesul său, fire deschisă și apropiată acelora care, prin pasiunea/ profesia scrisului, i-au stârnit admirație și prețuirea deosebită. Caracter integru, educat la școala vieții, în epoca responsabilității și a respectului pentru semenii reciproci în atitudine și comportament, intelectualul Victor Dumitru, petrolist de rafinată amploare inginerească, a rămas în conștiința generațiilor Câmpinei, și a acelora din domeniul în care s-a remarcat, ca o eminență în lumea specialiștilor în petrol, un memorabil model și un reper.
O probă a regăsirii contribuțiilor sale istorice și științifice o susține cartea ȚINTA ROȘIE (Ed. Fundației Culturale Libra, 2004, 168 p.), carte care povestește odiseea prin care a fost sortită să treacă, în vremurile celui de-al Doilea Război Mondial, port-drapelul economiei Câmpinei și al industriei rafinării a României, din 1895 încoace, rafinăria STEAUA ROMÂNĂ!
În memoria distinsului autor, ce ne-a părăsit în toamna anului trecut la 91 de ani împliniți, împrumutând cartea din fondul Bibliotecii Municipale „Dr. C. I. Istrati” (unde inginerul Victor Dumitru a vorbit unei asistențe numeroase despre tragedia din 1 august 1943,  ilustrând-o cu fotogramele devastării), am urmărit firul istoriei elaborate pe seama unei impresionante arhive, în semn de prețuire a unuia dintre valoroșii reprezentați ai elitei inginerești a Câmpinei.
Desprind din emoționantul „Argument” cu care neuitatul Victor Dumitru deschide „Ținta Roșie”, spre a ni-l reaminti cu nemărginita recunoștință și a-l socoti totuși printre noi, mai ales când îi citim cele 130 de pagini, cu finalul răscolitor datorită fotografiilor luate după distrugerea Rafinăriei la 1 august 1943 de către bombardierele americane B-24: „M-am născut într-un cartier relativ central, al unui oraș care este legat organic și numit, pe bună dreptate, leagăn al apariției și dezvoltării industriei aurului negru”. Prelungindu-ne plăcerea lecturii. Victor Dumitru continuă: „Acest cartier este situat pe Calea Doftanei, în imediata apropiere a Rafinăriei „Steaua Română” din Câmpina”.

Ing. Victor Dumitru, prezent la manifestările organizate la Biblioteca Municipală cu ocazia zilei de 9 (Foto arhivă, 2013)

Mă întorc la începutul textului, să gust savoarea melancolică a aducerii aminte ce definește fructul vieții de scriitor a domnului inginer Victor Dumitru: „… în spațiul și timpul minunat al copilăriei, am fost inspirat să scriu ceva despre orașul natal, de către predecesorii mei câmpineni: profesorul Stoica Teodorescu, doctorul Theodor Zank-Chiriacopol, colegul meu de liceu Silviu Dan Cratochvil, inginerul Edgar Geller și, nu în ultimul rând, de recenta apariție a cărții „Câmpina de altădată” a Simonei Luncașu”.
Cuprinsul lucrării redă, în întregul ei, documentarea pe care autorul a întreprins-o prin cercetarea și selecția a 39 de studii cu largă recunoaștere în lumea istoriografiei petroliste, listă în care întâlnim nume ale unor consacrați în conducerea și evoluția ascendentă a rafinăriei Steaua Română, precum inginerul Nicolae Dulgheru, maistrul Silviu Dan Cratochvil, precum și a unor istorici și scriitori prahoveni precum Gavriil Preda, Eugen Stănescu și Theodor Zank-Chiriacopol.
În contextul documentării, Colofonul care încheie cartea aduce mulțumiri președintelui Asociației Veteranilor de Război Americani, Flotila a 8-a a Forțelor Aeriene ale S.U.A., Earl Zimmerman, domnilor Iulian Peti, Dumitru Ionescu, prof. univ. dr. Gavriil Preda, dr. Theodor Zank-Chiriacopol și Victor Dumitru, fiul autorului. Multe alte mărturii, aparținând martorilor oculari pe care regretatul autor, ing. Victor Dumitru, i-a invitat să relateze cele văzute și trăite în fatidica zi de 1 august 1943, au intrat în cartea ȚINTA ROȘIE. Volumul face parte din colecția autori câmpineni a Bibliotecii Municipale „Dr. C. I. Istrati”. Disponibilitatea volumelor poate fi verificată în catalogul online al instituției.

Serghie Bucur

Un comentariu

  1. Domnule Serghie Bucur , va multumesc pentru articolul dedicat tatalui meu.

    Cu respect.
    Victor Dumitru ,
    alintat – Victoras – de catre cel caruia ii dedicati cuvinte care m-au emotionat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare