Presiune pe bugetul Câmpinei! Nu vin banii europeni!

Ordinea de zi a ședinței Consiliului Local de miercuri, 25 octombrie, a fost suplimentată de primarul Alin Moldoveanu cu o informare făcută la cererea consilierilor locali Liviu Briciu și Cosmin Raț (POL). Justificarea demersului celor doi consilieri, potrivit lui Liviu Briciu, care a fost și președinte de ședință, a fost aceea că „nu prea înțelegem noi de ce se opun PSD și PMP anumitor proiecte”.
Pe parcursul unei jumătăți de oră, edilul șef a dat curs unei informări elaborate, Alin Moldoveanu prezentându-le membrilor legislativului local situația proiectelor cu fonduri europene terminate sau aflate în derulare în municipiul Câmpina. Ca în mai toate luările sale de cuvânt, nici de această dată discursul nu a fost unul tocmai articulat.

Informarea a vizat cu precădere problema ajustărilor care se fac pe bandă rulantă pentru proiectele cu fonduri europene, respectiv suplimentarea sumelor necesare finalizării investițiilor aflate în derulare. Primarul a explicat consilierilor că aceste cifre au crescut urmare emiterii a trei ordonanțe de guvern, respectiv Ordonanța nr. 15/ 2021, Ordonanța nr. 64/ 2022 și Ordonanța nr. 36/2023, primele două stabilind modificarea contractelor de execuție, urmare creșterii prețului materialelor de construcții și manoperei: „V-am atras atenția în Consiliul Local că aceste ordonanțe vor aduce creșteri semnificative a acestor proiecte pe fonduri europene, o mare parte din ele suportate de bugetul local” – a spus Moldoveanu, părând că vrea să se cam spele pe mâini de responsabilitate și punând astfel presiune pe consilierii locali. În realitate, pe majoritatea controlată în legislativul local.
Cea de-a treia Ordonanță invocată de primar vine să stabilească o etapizare a proiectelor care nu au fost finalizate fizic până la data de 31 decembrie 2023 și care au valoare mai mari de 1 milion de euro, respectiv de 5 milioane de euro, precum și a proiectelor care nu au fost finalizate fizic până la data de 31 decembrie 2023, dar pentru care beneficiarul își angajează răspunderea realizării integrale a indicatorilor și obiectivelor de contribuție proprie, precum și asigurarea funcționalității acestora până la 31.12.2024. „Datorită situației financiare în care se află România, în momentul de față avem sume cerute de rambursare de valori foarte mari și-atunci au dat această ordonanță să poți să etapizezi proiectele pe care nu le termini datorită lipsei financiare, adică banii pe care noi am depus cerere de recuperare și ei până în momentul de față nu ne-au dat bani” – a explicat primarul.

Edilul șef a enumerat în continuare proiectele pentru care s-au depus cereri de finanțare ori prefinanțare, respectiv de rambursare și pentru care Guvernul nu a onorat încă cererile de plată.
Pentru început, acesta s-a referit la proiectul privind „Creșterea eficienței energetice în Spitalul Municipal Câmpina”, pentru care administrația locală a emis două cereri de rambursare, una în valoare de 6.036.000 lei și una în valoare de 2.500.000 lei, bani pe care Câmpina nu i-a primit încă. „Dar se lucrează!” – punctează primarul. „Ce vreau să înțelegeți, apropos de presiunea asupra bugetului local: sumele care au crescut pe ordonanța 15 conform Institutului Național de Statistică, se plătesc din bugetul local, dar atenție, creșterea părții noastre de cofinanțare nu e rambursabilă. În schimb, creșterea este și pe eligibil și automat primim bani, ne rambursează ADR-ul sau Ministerul procentual. Repet, plătim după ce primim banii, dacă ni-i dau, dacă nu presiunea este pe bugetul local” – a încercat să explice Alin Moldoveanu.
Al doilea proiect pentru care s-au depus trei cereri de rambursare, una de 309.000 lei, una de 748.000 lei și una de 1.049.000 lei, se referă la Blocul 7 ABC: „El se va termina! Constructorul lucrează și nu încasează , dar se lucrează (…) și se va finaliza până la sfârșitul anului acesta. Deci nici nu încape discuție de etapizare, dar împingerea plăților o facem pe 2024 sau atunci când ne recuperăm banii. Dar ei lucrează!” – a dat asigurări primarul.
Pentru blocurile cu destinația de locuințe sociale au fost emise două cereri de rambursare în valoare de 938.000 lei și 1.400.000 lei. „Dar se lucrează! Presiunea este pe bugetul local” – a reiterat acesta.
Mai departe, informarea a continuat cu Școala Hasdeu, pentru care au fost depuse două cereri de rambursare, una de 5.167.000 lei și a doua de 3.900.000 lei. „Dar se lucrează! În câteva zile e gata, dar noi avem banii ăștia de luat și de plătit”.
Alte cereri de rambursare au fost depuse pentru: iluminatul public – 2.914.000 lei și 2.300.000 lei; Muzeul Hasdeu – 1.327.000 lei; Spitalul de Psihiatrie Voila (proiect privind punerea în siguranță a pacienților) –488.000 lei. „Presiunea e pe bugetul local!” – a ținut să repete Alin Moldoveanu, ca o bandă stricată, de parcă nu este clar pentru toată lumea că presiunea este acolo unde el însuși a pus-o prin depunerea solicitării de finanțare pentru o serie de proiecte cu fonduri europene la care administrația locală are cota sa de participare. „Dacă ați calcula un pic ați vedea că în momentul de față avem de luat aproximativ 15 milioane de lei” – a concluzionat primarul. Asta înseamnă 3 milioane de euro. Un calcul pe care în primul rând el ar fi trebuit să-l facă, în calitate de inițiator al acestor proiecte pentru care nu se știe dacă și când vor venii banii europeni, mai ales în contextul social, politic și economic actual. În tot cazul „mergem mai departe, cât suportă constructorii, că în momentul în care nu-ți mai lucrează că nu-i dai banii, vin în fața d-voastră” – i-a asigurat edilul pe membrii legislativului.
După ce primarul și-a încheiat informarea, consilierul local PSD Horațiu Zăgan, secondat de colegii săi Livia Lupu și Andrei Duran, dar și de Bogdan Ene (PMP), a cerut să se noteze în procesul verbal al ședinței că nu au refuzat să voteze anumite proiecte în ședințele Consiliului Local: „Am votat, dar nu pentru, ne-am abținut și motivele au fost spuse la vremea respectivă. Ne-am abținut în cazul proiectelor supuse spre dezbatere de pe o zi pe alta sau cu două zile înainte. (…) ni s-a cerut să votăm de azi pe mâine, pe repede înainte, anumite proiecte, lucru pe care nu-l voi face nici de acum încolo” – i-a transmis acesta în mod special președintelui de ședință, Liviu Briciu, răspunzând astfel cererii acestuia în baza căreia a fost făcută, aparent, informarea primarului.

Fără discuții, situații în care fondurile publice naționale ori europene pot fi blocate din varii motive vor apărea și în viitor. Ar fi fost acum o bună ocazie pentru aleșii locali să ridice din nou problema realizării controversatului pasaj subteran. Ce s-ar întâmpla în contextul în care ar interveni astfel de blocaje la un proiect edilitar de proporții care necesită mari eforturi logistice și financiare? Una este să oprești lucrările, din lipsă de bani, pentru o grădiniță, o școală, pentru anveloparea blocurilor și chiar la un spital, și alta este la un pasaj subteran, prevăzut să traverseze mare parte din zona centrală a orașului și care ar paraliza pentru mulți ani de zile activitatea întregii comunități.
Dincolo de informarea propriu zisă, ce prezintă o situație complicată în ceea ce privește derularea proiectelor cu fonduri europene, rămâne de subliniat concluzia primarului Moldoveanu: „Mergem mai departe, cât suportă constructorii, că în momentul în care nu-ți mai lucrează că nu-i dai banii, vin în fața d-voastră!“

Vă reamintim că unul dintre motivele pentru care România nu primește sume importante de bani de la Comisia Europeană este legea pensiilor speciale, adoptată de guvernanții de la București, lege de care vor beneficia începând cu 1 ianuarie 2024 și aleșii locali, fie că este vorba de președinți de consilii județene ori de primari.

UAT Câmpina, pe lista ascunsă a MIPE ce cuprinde 5000 de beneficiari finali ai fondurilor PNRR

Uniunea Europeană a cerut statelor membre să facă publice, până la data de 15 octombrie curent, o listă cu entitățile de stat sau private care primesc cei mai mulți bani din PNRR. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat inițial date incomplete, pe care le-a modificat după ce jurnaliștii de la Context.ro au arătat că informațiile sunt parțiale. La presiunea acelorași jurnaliști, ministerul a revenit asupra listei publicând, așa cum cere UE, topul 100 al destinatarilor finali care au primit finanțare pentru implementarea măsurilor din cadrul PNRR până la data de 17 octombrie 2023.
În documentul transmis de minister, jurnaliștii de la Context.ro au descoperit, însă, într-o secțiune ascunsă, încă 5000 de beneficiari, instituții publice și private care au primit contracte de finanțare din fondurile PNRR.
În baza de date care cuprinde și numele celor 5000 de entități, făcută publică de Context.ro, am regăsit și UAT Câmpina, care a primit următoarele contracte de finanțare până la data de 17 octombrie curent:
Componenta 15 – Educație – Construire, echipare și operaționalizare creșă: 2.005.807 euro;
Componenta 5 – Valul renovării: Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent. Axa 1 – Investiții în clădiri rezidențiale multifamiliale pentru o tranziție rezilientă și verde: 4,287,090 euro;
Componenta 10 – Fondul local: Mobilitate urbană durabilă + Elaborarea/actualizarea în format GIS a documentelor de amenajare a teritoriului și de urbanism: 4,898,531 euro;
Componenta 3 – Managementul Deseurilor – 1 A. Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune- (a) înființarea de centre de colectare cu aport voluntar care să asigure colectarea separată a deșeurilor menajere: 778,720 euro; 1.B Dezvoltarea, modernizarea și completarea sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel de județ sau la nivel de orașe/comune- (b) înființarea de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local: 700.000 euro. În total: 12.670.148 euro.

Sute de mii de euro pentru servicii de consultanță

Trebuie spus că o parte importantă din aceste fonduri merge, după cum se știe, la firmele de consultanță controlate, în multe cazuri, de persoane cu conexiuni politice. Câmpina nu face excepție, în proiectul de buget al orașului o mare parte a fondurilor bugetate la capitolul Dezvoltare fiind destinată cheltuielilor cu serviciile anumitor firme de consultanță. Studii, planuri și strategii care de multe ori rămân doar desene pe hârtie.
În luna martie a acestui an semnalam cazul unor firme de consultanță cu un singur angajat, abonate la bani publici, care au încheiat inclusiv cu Primăria Câmpina contracte de zeci de mii de euro.
Potrivit europaliberă.org, în topul firmelor care au obținut cele mai multe contracte de consultanță la nivel național, dar și cei mai mulți bani, se află Romactiv Business Consulting. Conform datelor din sistemului electronic de achiziții publice, Primăria Câmpina a atribuit doar acestei societăți, în ultimii doi ani, 22 de contracte de consultanță prin achiziție directă, care se ridică la o valoare totală de 276.727 euro (fără TVA). La această sumă se adaugă, bineînțeles, și altele, încasate tot prin achiziții directe de către diverse firme care oferă astfel de servicii.

„Aproape 10% din fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt cheltuiţi pe elemente pentru care nu va exista niciodată vreun rezultat concret, multe dintre ele putând fi realizate cu personalul existent sau pentru care există deja studii realizate anterior cu fonduri europene ori cu sprijinul organizaţiilor internaţionale” – avertiza în 2021 deputatul european Victor Negrescu.

Urmăriți în continuare un fragment video din transmisia live a ședinței Consiliului Local: