Fostul Cinematograf Central din Câmpina sau „Cinema 23 August”, cum se numea înainte de Revoluția din 1989, stă să se prăbușească sub ochii noștri. Cum a ajuns acest edificiu, atât de cunoscut și de apreciat de generații întregi de câmpineni, într-o situație deplorabilă în prezent și de ce este permis ca acest imobil, abandonat de autoritățile naționale și locale, să devină un adevărat focar de infecție și un real pericol pentru comunitate, sunt doar câteva din întrebările pe care ni le punem cu toții.
Scurt istoric
După Revoluția din 1989, fostul „Cinema 23 August” a mai funcționat, potrivit surselor noastre, aproximativ patru ani, sub conducerea angajaților ce l-au administrat în perioada comunistă, ulterior fiind închis deoarece devenise nerentabil. A urmat o perioadă de aproximativ 10 ani în care fostul cinematograf, devenit între timp Cinematograful Central, a fost închis și conservat de proprietarul RADEF. Începând cu anul 2004, acesta a fost preluat, printr-un contract de închiriere, de firma Rotalic SRL, al cărei proprietar, câmpineanul Cătălin Roman, intenționa, potrivit unor declarații făcute la acea vreme, să-l redeschidă pentru public și eventual să adauge în domeniul principal de activitate proiecția de filme și alte domenii conexe de alimentație publică.
(Despre faptul că acest proiect nu i-a reușit, retrăgându-se în anul 2016, după o serie de procese cu RADEF, dar și despre relațiile tensionate cu reprezentanții administrației locale din acea perioadă, veți afla în curând dintr-un interviu acordat de Cătălin Roman publicației noastre).
Pe fondul unei legislații guvernamentale favorabile, în primăvara anului 2009, administrația locală condusă de Horia Tiseanu hotăra în Consiliul Local Câmpina preluarea clădirii fostului cinematograf, ce urma să se facă în același an, în baza unui protocol, fără costuri pentru municipalitate, dar cu obligația ca în următorii patru ani să revitalizeze activitatea, fiind obligatoriu să fie păstrată sala de spectacole. La ședința Consiliului Local a fost prezent atunci și Cătălin Roman, proprietarul firmei ce avea încă un contract de închiriere valabil cu RADEF: „Personal îmi cer scuze câmpinenilor pentru felul în care arată clădirea, dar colaborarea cu RADEF a fost greoaie. Clădirea a fost construită în anul 1959 şi nu a fost niciodată reabilitată. Nu are fundaţie, iar o consolidare numai pentru structura de rezistenţă ar costa 380.000 euro. Nu mi-am permis să investesc această sumă, mai ales că nu aveam nici acordul RADEF. Promit ca în 60 de zile, pe cheltuiala mea, să refac faţadele clădirii” – declara Roman în acea ședință.
Proiectul a fost aprobat cu numai două voturi împotrivă, ale foștilor consilieri locali Elvis Arghir și Dragomir Enache, astfel încât clădirea care a găzduit cinematograful a trecut în domeniul public al Câmpinei și în administrarea Consiliului Local.
Ce s-a întâmplat ulterior? Nimic! Iată ce declara fostul primar Horia Tiseanu la o conferință de presă organizată de administrația locală în 2010: „Se cam face anul de când tot purtăm o corespondenţă cu Regia Naţională de Film. Din păcate, nu am găsit ecou la solicitările noastre şi în ciuda promisiunilor nu am mai primit nici un răspuns. Noi îi aşteptăm în continuare pe cei de la Regia Naţională de Film pentru a finaliza protocolul pe baza căruia să preluăm cinematograful. Este şi dorinţa noastră ca acel lăcaş să fie bine pus în valoare şi în Câmpina să existe un cinematograf cât mai modern”.
După alți cinci ani de tergiversări, timp în care s-a schimbat și legislația în domeniu și printr-o ordonanță de urgență se crease posibilitatea ca RADEF să-și ia clădirea înapoi, lucrurile au rămas în același stadiu. Municipalitatea câmpineană aștepta sosirea reprezentanților RADEF la Câmpina pentru semnarea acelui protocol, iar chiriașul Rotalic se chinuia să încheie procesele cu Regia de Film. Iată ce declara Cătălin Roman despre această situație în anul 2016: „Eu vreau ca RADEF să-și ia clădirea înapoi, de aceea nici nu le-am mai plătit chiria. Am încercat de mai multe ori să le dau imobilul înapoi, dar reprezentanții RADEF refuză să semneze procesul verbal de predare-primire, pentru că, în conformitate cu contractul, ar trebui să ne despăgubească pentru cheltuielile pe care le-am avut cu reabilitarea clădirii”. În același an, firma Rotalic părăsește clădirea. Din declarațiile lui Roman, care susține că și în prezent mai are cheile de intrare în fostul cinematograf, reiese faptul că între chiriașul Rotalic și RADEF nu s-a semnat niciun protocol de predare-primire a inventarului cinematografului.
În perioada 2016-2022, clădirea a rămas fără stăpân, s-a deteriorat grav, ajungând în prezent o ruină.
Dialogul surzilor
În anul 2021, reîncepe corespondența între RADEF și administrația locală condusă de primarul Alin Moldoveanu. Regia de Film trimite în perioada septembrie 2021 – februarie 2022, mai multe adrese în atenția primarului Alin Moldoveanu, a administratorului public Adrian Dobre și spre știință Consiliului Local Câmpina, în care solicită imperios încheirea protocolului, tergiversată atâția ani.
Prin adresa nr. 2134/ 14 septembrie 2021, RADEF transmite „proiectul protocolului de predare-primire în domeniul public al UAT Câmpina a sălii de spectacol cinematografic Central și terenul aferent”, precum și o anexă la protocol reprezentând „situația privind activul și pasivul pentru Cinematograful Central din Câmpina”, enunțând procedura predării efective și circuitul documentelor. „În termen de 15 zile de la data avizării protocolului de către administratorul judiciar vom decide data la care reprezentanții regiei se vor întâlni în Municipiul Câmpina cu delegații primăriei în vederea încheierii procesului verbal de predare-primire în care vor fi consemnate toate aspectele constatate în locația obiectivului predat, respectiv recepționat” – se arată în conținutul adresei.
O altă adresă (nr. 453), cu conținut identic, inclusiv proiectul protocolului de predare-primire și anexa, avea să fie trimisă Primăriei Câmpina la data de 20 februarie 2022, de Adrian Mironescu – administratorul special al RADEF (aflată în reorganizare judiciară după intrarea în insolvență).
RADEF revine cu o notificare trimisă Primăriei Câmpina în luna noiembrie 2021, în care solicită autorităților locale să dispună încheierea protocolului de predare-primire, în contextul în care regia primise un avertisment scris din partea Poliției Câmpina din cauza faptului că imobilul „nu este îngrijit, reprezentând un pericol public pentru riveranii zonei și trecători”. Poliția a motivat aplicarea unor sancțiuni prin faptul că protocolul nu a fost semnat între cele două părți. “(…) singura calitate pe care o deținem vizavi de acest activ este aceea de detentor precar, adică un detentor fără titlu” – mai spun reprezentanții RADEF în aceeași notificare, punând în vedere municipalității câmpinene faptul că sarcina securității imobilului îi aparține din toate punctele de vedere: „Această obligație vă revine cu tărie fiind un drept câștigat de dumneavoastră prin toate normele materiale de drept pozitiv în domeniu”.
Reprezentanții Regiei mai atrag atenția că, în cazul în care administrația locală câmpineană nu dă curs notificării, RADEF „își derogă orice responsabilitate pentru posibila ruină a edificiului“. „RADEF RomâniaFilm își derogă responsabilitatea vizavi de obligația de a întreprinde demersuri de orce natură pentru conservarea imobilului, de a securiza și de a-i asigura paza împotriva actelor de vandalism și pătrunderilor neautorizate, de a proteja acest activ împotriva incendiilor sau de a ecologiza imobilul, urmând ca orice amendă pe care o vom primi din partea organelor de ordine sau instituțiilor de orice natură să fie preluată de dumneavoastră” – se mai arată în cuprinsul Notificării nr. 2700/ 09.11.2021.
Care este poziția Primăriei Câmpina și dacă a transmis vreun răspuns la aceste notificări nu avem de unde să știm, întrucât comunicarea cu responsabilii administrației locale este foarte dificilă, în ciuda faptului că se bate mult monedă pe transparentizarea activității.
Dincolo de acest dialog al surzilor, un lucru rămâne cert: administrațiile locale câmpinene, trecute și prezente, tratează cu indiferență un edificiu ce face parte din istoria locală încă din anul 1959. Mai mult de atât, clădirea ruinată și chiar vandalizată este un pericol public, în cazul iscării unui incendiu sau al prăbușirii efective.
Asociația „Suntem România“ se oferă să preia fostul cinematograf în parteneriat public-privat
În disputa dintre RADEF și administrația locală câmpineană a intervenit Asociația „Suntem România“ din Ploiești. La data de 2 noiembrie 2021, reprezentanții asociației au transmis RADEF o solicitare prin care își prezintă interesul de a prelua și renova cinematograful câmpinean. În răspunsul său, venit câteva luni mai târziu, respectiv în 2 februarie 2022, RADEF le comunică acestora faptul că imobilul și terenul afarent au trecut din administrarea sa în domeniul public al Câmpinei. „Modalitatea de transfer a Cinematografului Central se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 303/ 2008, articol unic, pct. 8 (…) adică prin încheierea unui protocol de predare-primire încheiat între RADEF RomâniaFilm ș UAT Câmpina. În raport cu prevederile menționatei legi, UAT Câmpina nu poate demola Cinematograful Central, întrucât cadrul normativ menționat prevede neechivoc faptul că, Consiliul Local, în calitate de administrator al imobilului primit, are obligația de a-l reda circuitului civil în scop cultural. Demolarea activului implică răspunderea civilă și chiar penală a factorilor decizionali la nivel local”. Administratorul regiei îndrumă asociația să își îndrepte cererea către Primăria Câmpina spre soluționare.
Recent, Alexandru Stoian și Mihai Cucu, reprezentanții legali ai Asociației „Suntem România“ au trimis Primăriei Câmpina o adresă în care solicită întreprinderea imediată a unor „măsuri legale de ecologizare spațiu, punerea în siguranță a tuturor căilor de acces vandalizate în cursul anului trecut, respectiv asigurarea pazei obiectivului de către agenții de poliție locală ai Municipiului Câmpina“. Totodată, ONG-ul își arată disponibilitatea de a prelua cinematograful printr-un parteneriat public privat în vederea reabilitării și repunerii în funcțiune ca un centru cultural cinematografic.
Cinematograful este copia fidelă a administrațiilor cămpinene!😣
Bineînțeles că activitatea cinematografelor este pur comercială.
Faptul că unele filme sunt adevărate opere de arta nu schimba acest lucru. La 30 de km sunt 20 de sali de cinema care rulează toate genurile de filme(inclusiv de arta). Cum ar putea să concureze această construcție anacronică, aproape sigur și periculoasă cu acestea?
Da, dar de cele mai multe ori e greu , mai ales pentru elevi, sa se deplaseze 30 de km ca sa vadă un film. E o instituție culturală ce nu ar trebui sa lipsească din Campina, dacă avem pretenția ca suntem Municipiu !
Leșin când aud de ong îl asta.
Cine sa le dea ceva lor(pomanagii?).
Ce experiență au?
Tupeu maxim.
Eu cred că ar ajuta mult un spațiu cultural ,clădirea exista ,sper că mai vrea cineva s-o restaureze sau asta a fost doar felul în care se anunță că s-a renunțat la proiect.
Păcat că suntem așa pasivi ai obișnuiți cu ce știm deja .Rezistenți la schimbare…Îmi și imaginam documentare montate de liceeni pe care vin să le vadă cei din Campina…Îmi place orașul că nu are blocuri în centru ,și nu că nu e îmbâcsit de magazine …
Primarul nostru n-are misiunea sa opreasca demolarea,prin crasa neglijenta,a cinematografului,ci de demolare a bulevardului din fata cinematografului pană la Liceul Forestier,adica centrul orasului,timp de cel putin 10 ani.Pana atunci,noi ne vom imputina si din cauza demolarii,vom risca sa ajungem cat o comuna mai mare,ca pe vremea lui Cuza,dar cu pasaj RUTIER, finalizat sau nu,Dumnezeu stie.Oricum vom fi unici in lume.Asa a fost si la început orasul asta,dar cu un obiectiv industrial(rafinaria),nu cu gogea mitea pasajul intr-un orasel cu industria în declin.
Măcar primăria sa cheme Floriconul sa facă curat, sa igenizeze. Și primarul sa se ducă peste Radef la București sa fie treaba treaba. Se poate face evenimente în aer liber, lansări. Câmpina este povestea lui nu vreau…