Întrebările și nemulțumirile câmpinenilor s-au făcut auzite în ședința extraordinară a Consiliului Local din 12 noiembrie, în cadrul căreia Andrei Bontic, directorul general al Hidro Prahova și reprezentanții constructorului care se ocupă de lucrări au venit să dea explicații în fața aleșilor locali cu privire la proiectul de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare.
Într-o atmosferă tensionată, marcată de nemulțumirile cetățenilor legate de străzile lăsate în paragină, dialogul dintre consilieri, primar și reprezentanții companiei de apă a scos la iveală cifre îngrijorătoare, blocaje tehnice neașteptate în subteranul orașului, dar și un avertisment drastic privind viitorul alimentării cu apă a municipiului.
Deși graficul inițial prevedea un stadiu de execuție de aproape 40% până la data desfășurării acestei ședințe, proiectul general abia a atins un progres fizic de 20%, în timp ce lucrările la rețelele de apă din Câmpina au ajuns la aproximativ 35%.
În fața reproșurilor privind disconfortul major creat în oraș, directorul general al Hidro Prahova a încercat să schimbe perspectiva și a proiectat în sala de ședințe imagini cu starea avansată de degradare a conductelor actuale. Mesajul său a fost unul tranșant: fără această investiție, municipiul Câmpina riscă să rămână complet fără apă în următorii doi-trei ani.
Oficialul a recunoscut că mobilizarea de la începutul contractului nu a fost cea dorită și că s-au început lucrări pe prea multe străzi, fără ca echipele de refacere să poată ține pasul. Acesta a cerut însă răbdare, comparând disconfortul actual cu un preț necesar pentru a evita o criză majoră a apei.
„Trebuie să înțelegem că disconfortul real, pericolul real, este că municipiul Câmpina, în doi – trei ani, va rămâne de tot fără apă. Rețelele sunt într-un stadiu atât de avansat de uzură, încât eu cred că putem să strângem din dinți cu toții încă un an, un an și jumătate, să ne murdărim un pic pe picioare și pe mașină și să avem un disconfort care este real și există – nu-l neagă nimeni, suntem conștienți de el și încercăm să-l diminuăm. Dar cred că este un preț care poate fi plătit vizavi de riscul enorm care există astăzi”, a explicat Andrei Bontic.

Subteranul Câmpinei, o surpriză plină de conducte petroliere necartografiate
Principala explicație pentru ritmul lent al lucrărilor ține de ceea ce se găsește sub asfalt. Reprezentanții Hidro Prahova și ai antreprenorului au arătat că, pe 90% dintre străzi, echipele sunt obligate să sape manual, în loc să folosească utilaje mecanizate, deoarece se lovesc constant de rețele vechi care nu apar în niciun aviz.
Constructorul a reclamat lipsa unei cartografieri digitale (GIS) și a subliniat specificul industrial al Câmpinei, un oraș cu o istorie petrolieră care îngreunează acum lucrările. Muncitorii dau frecvent peste țevi vechi de petrol, conducte Petrotrans, Conpet sau racorduri de la foste sonde închise, a căror proveniență nu o cunoaște nimeni, ceea ce duce la oprirea lucrărilor până la identificarea acestora.
În plus, conductele vechi de apă sunt atât de uzate încât se sparg în timpul săpăturilor, iar echipele sunt nevoite să oprească extinderea rețelei, să evacueze apa cu pompele și să repare avaria înainte de a merge mai departe.
În prezent, pe șantierele din oraș lucrează zilnic peste o sută de muncitori, însă contractorul care se ocupă de asigurarea echipelor de muncitori în teren susține că găsește cu greu subcontractori dispuși să lucreze în Câmpina, în condițiile în care proiecte similare se derulează simultan în tot județul, dar și în Buzău sau Dâmbovița.
Promisiuni pentru refacerea străzilor și disputa pe marginea traficului
Cea mai mare nemulțumire a câmpinenilor rămâne starea carosabilului după intervenții. Până în prezent, au fost finalizate și refăcute 11 străzi din cartierul Slobozia și Aleea Soarelui, iar conducerea Hidro Prahova și-a asumat un grafic ferm, potrivit căruia toate străzile săpate până acum să fie aduse la starea inițială până la finalul acestui an.
Atât primarul Irina Nistor, cât și constructorul au explicat însă că asfaltarea definitivă nu poate fi realizată imediat după astuparea șanțului, deoarece procesul tehnologic impune finalizarea celor 512 cămine și efectuarea probelor de presiune pe întreaga rețea interconectată.
În acest context, consilierul local Rudolf Leica a criticat modul în care Primăria comunică cu cetățenii, semnalând situații în care oamenii sau firmele s-au trezit dimineața cu utilajele în fața porții, fără să fi fost anunțați în prealabil.
Acesta a propus ca străzile care dispun de rute ocolitoare să fie închise total circulației pe durata lucrărilor, pentru a permite constructorului să termine mai repede. Ideea a fost salutată de directorul Hidro Prahova, care a confirmat că lipsa traficului ar accelera considerabil execuția, însă edilul Irina Nistor a precizat că o astfel de măsură depinde exclusiv de avizul Poliției Rutiere Naționale.
Cutiile de apometru din mijlocul trotuarelor și temerile legate de îngheț
Consilierul local Valentin Crețu a adus în discuție și situația noilor branșamente, menționând că unele cutii pentru apometre au fost montate la 30 de centimetri de gard, blocând circulația pietonilor pe trotuarele înguste din Câmpina.
Directorul Hidro Prahova, Andrei Bontic, a explicat însă că regula este amplasarea acestora cât mai aproape de limita de proprietate, dar că în subteran există adesea conducte de gaz sau cabluri electrice, iar normele tehnice interzic amplasarea cutiilor în imediata apropiere a acestora. Conducerea Hidro Prahova a promis însă că va analiza punctual, împreună cu Primăria și dirigintele de șantier, cazurile în care trotuarele au fost blocate.
Tot la capitolul branșamente, la solicitarea primarului, directorul Andrei Bontic a ținut să demonteze zvonurile din oraș potrivit cărora noile apometre vor îngheța la iarnă. Acesta a precizat că cele peste 1.500 de cutii de branșament montate până acum sunt produse în Franța, sunt izolate termic la interior și garantate de producător până la -35 de grade Celsius, fiind deja testate fără probleme în iernile din Bușteni, Sinaia, Comarnic și Breaza.
Conectarea efectivă a gospodăriilor la noua rețea va începe însă abia după ce compania va finaliza achiziția noilor contoare compatibile cu softul de citire la distanță.
Banii europeni, profitul Hidro Prahova și restanțele Primăriei
Pe palierul financiar, discuția a vizat atât contribuția locală, cât și soarta fondurilor europene. Directorul Hidro Prahova a arătat că până acum s-au plătit 28 de milioane de lei pe acest contract, însă, din cofinanțarea de 2% asumată prin hotărâre de Consiliu Local, Primăria Câmpina a virat doar 127.000 de lei.
Potrivit acestuia, operatorul a fost nevoit să acopere din venituri proprii 15 milioane de lei în contul cofinanțărilor neachitate de primăriile din județ.
Întrebat de consilierul local Valentin Crețu ce s-a întâmplat cu profitul net de peste 21,2 milioane de lei raportat de companie pentru anul 2025, Andrei Bontic a explicat că legea și statutul obligă societatea să direcționeze toți banii exclusiv în investiții, în plata ratelor la împrumutul BERD (peste două milioane de euro anual) și în acoperirea altor cofinanțări. Acesta a menționat și cazul stației de epurare de la Breaza, unde s-au pierdut fondurile europene și sunt necesare 36 de milioane de lei din bugetul companiei.
În final, consilierul local Alexandru Anghel a cerut lămuriri privind riscul pierderii banilor europeni din cauza întârzierilor, iar consilierul Rudolf Leica a întrebat dacă este adevărat că s-a renunțat la modernizarea anumitor străzi.
Conducerea Hidro Prahova a dat asigurări că finanțarea europeană nu este în pericol, deoarece termenul de finalizare a lucrărilor este decembrie 2027, în timp ce contractul de finanțare este valabil până la 31 decembrie 2029.
Totuși, directorul general a confirmat că, în urma unor negocieri purtate timp de patru zile la sediul consultantului Comisiei Europene din Luxemburg cu reprezentanții Comisiei Europene, se face o reevaluare a proiectului. Viziunea oficialilor europeni este de a finanța cu prioritate extinderea rețelelor acolo unde populația nu are deloc apă și canalizare, motiv pentru care unele străzi propuse doar pentru reabilitare ar putea fi scoase de pe listă dacă nu îndeplinesc criteriile de fezabilitate.
Lista exactă a străzilor care ar putea fi excluse urmează să fie comunicată oficial în aproximativ o lună, moment în care Hidro Prahova s-a angajat să pună la dispoziția Consiliului Local și graficul Gantt actualizat al lucrărilor.

„Este o discuție la nivelul Comisiei Europene pentru scoaterea anumitor străzi din acest proiect, străzi unde se efectuează doar lucrări de reabilitare. Viziunea Comisiei Europene este că întâi trebuie făcută extindere, să ajungă accesul la apă potabilă la toată populația. Aceasta este viziunea lor. Nu mi se pare corectă. Le-am arătat aceste filmulețe pe care vi le-am expus și dumneavoastră, plus altele. Am fost împreună cu colegii mei și cu consultantul, patru zile la Luxemburg, la sediul consultantului Comisiei Europene care ne evaluează proiectul. Am negociat 3–4 zile, de dimineață, de la 9 până la 9 seara, stradă cu stradă, contract cu contract, stradă cu stradă”, a spus Andrei Bontic.
Acesta a explicat că renunțarea la lucrările de reabilitare a rețelei de alimentare cu apă pe anumite străzi ține, în special, de decizia luată de evaluatorii europeni care supervizează proiectul derulat de Hidro Prahova la Câmpina.
Lucrările de apă și canalizare, între necesitate și disconfort
Discuțiile purtate în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Local Câmpina au adus anumite clarificări atât pentru consilierii locali, cât și pentru comunitatea locală.
Deși câmpinenii sunt, pe bună dreptate, nemulțumiți de modul în care sunt gestionate lucrările pe raza orașului, locuitorii își amintesc și de criza apei prin care municipiul Câmpina a trecut la începutul lunii decembrie a anului trecut.
Avertismentul directorului Hidro Prahova, Andrei Bontic, cu privire la riscul unui colaps total al sistemului de distribuție a apei a stârnit îngrijorări în rândul locuitorilor municipiului, care înțeleg necesitatea unei reabilitări ample. Rămâne însă de văzut dacă, pe viitor, constructorii vor găsi soluții pentru a diminua cât mai mult disconfortul creat câmpinenilor pe perioada lucrărilor.
Felix PRECUP


Nu e adevărat ca nu ar exista evidente clare despre ceea ce se află în subsolul orașului, despre rețelele istorice. Planurile cu proiectele lor se află în arhive, eu care am cercetat fonduri arhivistice istorice timp de 10 ani la Arhivele Nationale, am putut identifica planuri inclusiv cu rețele de conducte, foarte utile proiectanților. Cei trei primari care s-au succedat cunosc cu toții activitatea mea dar niciodată nu m-au întrebat nimic (de asta s-au și întâmplat atâtea probleme – vezi cazul cu blocul construit pe un fost batal). Problema este ca nu se face documentare, nu se studiază în prealabil, ca din asemenea surse arhivistice se putea de mult realiza o cartografiere GIS. Mie personal, deși eram angajatul primăriei, mereu mi-a fost obstrucționat accesul la cercetare in fondurile arhivistice deținute de primărie (majoritatea fiind deținute ilegal, având expirate de mult termenele de predare la Arhivele Naționale)…
Nu se face nimic cu cap, fundamentat, ca să se prevină asemenea situații penibile…
E o vorbă romanească veche(traditie adevarată),că” daca tii mancarea in traista altuia,mananci cand îi e foame lu’ ăla”.Asa si noi,dacă am dat tevile cu apă altuia,avem apă cand si cat vrea el.Municipiul Ploiesti n-are Hidroprahova si n-are nici Sistem de Exploatare Zonală,inventat si interpus ca o capusă,unică în Romania.Municipiul Campina de ce are d-astea(Hidro+Sistem) pe cap??Fiindcă asa cer normele europene,asociere,pentru ca altfel nu ar finanta marile investitii din domeniu??Si această asociere se putea face numai sub tutela Consiliului Judetean??Toata lumea din UE are consilii judetene??Sa fim seriosi,această asociere trebuia facută pe structura Municipiului Campina,pentru ca acesta are cel mai mare interes ca apa sa curgă pe tevi cat mai ieftină si cat mai bună,nu Consiliul Judetean,care de cele mai multe ori are majoritati votatate de cealalta parte a judetului si de ploiesteni,care n-au nici in clin nici manecă legatura cu curgerea apei potabile de la Campina.De aceea,ar trebui ca HIDRO-PRAHOVA sa se numească HIDRO-CAMPINA,pentru ca municipiul nostru este cel mai mare actionar,asociat,bineanteles,cu celelalte localitati.Si atunci n-ar mai veni tot felul de directori sa ne explice,de sus,noi fiind complet neputinciosi decizional,cat de greu curge la vale apa potabilă in localitatea noastra,aici unde s-a inventat curgerea lichidelor pe conducte.
Este o mare anomalie,pusă la cale pe vremea cand seniorul Anghel era”mare”Presedinte de Consiliu Judetean,pentru ca dapa el au venit la putere la judet mai mult sefi votati de alegatori care nici n-au auzit de HIDROPRAHOVA.De aceea,avem cele mai mari necazuri si cele mai mari tarife la apă si canalizare,desi curge gravitational la vale si apa potabilă si apa menajeră.Apropo,aceasta din urmă nu trece prin capusa SEZ si are aproape acelasi tarif cu apa potabilă,unul din cele mai mari din tară!!??