Principele Radu a venit la Câmpina însoţit doar de consilierul său personal, Cosmin Cristian. Sala s-a umplut cu reprezentanţi ai administraţiei publice, de la primar, la ultimul director din Primărie, consilieri locali, dar şi, surprinzător, directorul Rafinăriei „Steaua Română, Nicolae Bucur. S-au depănat amintiri, dar s-au prezentat şi probleme concrete, legate de descentralizare, de Uniunea Europeană şi de… adevărata Românie.
„Adevărata Românie trăieşte în oraşele mici”
Principele Radu şi principesa Margareta au inclus Câmpina în programul „Oraşele României”, destinat promovării imaginii ţării şi a relaţiilor europene între localităţile urbane care nu sunt reşedinţe de judeţ. Alteţa Sa Regală a mai vizitat al doilea municipiu al judeţului, în 1983, iar acum, la revenirea sa aici, a vorbit despre şansele mari de dezvoltare din zonă. „Casa Regală nu vrea să se suprapună clasei politice şi actului de administraţie, ci vrem să facem ceva în plus. După aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu principesa Margareta am elaborat o viziune pe 30 de ani asupra României şi am demarat un program de vizitare a oraşelor mici şi mijlocii. Sunt 280 de oraşe, fără reşedinţele de 
judeţ. Adevărata Românie trăieşte în aceste oraşe de 20-30.000 locuitori şi nu în marile metropole, care tind să devină impersonale. Oraşele de genul Câmpinei sunt interesant de gestionat. Nu sunt nici prea mici, să nu se poată susţine singure, dar sunt suficient de puternice. Câmpina este un municipiu foarte frumos şi are o Primărie aşa cum nu întâlneşti prea des în ţară. Câmpina este situată într-un cadru natural deosebit şi are o anume cochetărie. În plus, aveţi avantajul că, în ultimii 150 de ani, Câmpina a mers numai în sus pe calea dezvoltării. E un oraş liniştit, cu aer patriarhal, dar suficient de aproape de multe dintre avantajele globalizării şi mă refer la apropierea de Bucureşti şi de marile centre comerciale”, a afirmat principele Radu.
La nivel central, propunerile înseamnă doar hârtii
Descentralizarea, mai ales cea din domeniul învăţământului, a constituit unul dintre principalele subiecte de discuţie. Şi asta pentru că reprezentanţii administraţiei locale sunt nemulţumiţi de „conducere bicefală” din domeniu. „Pe de o parte, Consiliul Local alocă fonduri pentru reparaţii şi investiţii. Guvernul alocă sume destul de mici, iar inspectoratele şcolare decid în privinţa angajărilor şi organigramelor. În privinţa patrimoniului, pentru a schimba destinaţia unui spaţiu, de exemplu, este nevoie de avizul Ministerului Educaţiei, care vine foarte greu, iar, uneori, este negativ”, a afirmat primarul Horia Tiseanu. Se pare că nu numai administraţia câmpineană are astfel de probleme, principele Radu afirmând că în multe alte localităţi din ţară i s-au prezentat situaţii similare, iar concluzia a fost aceea că „administraţia publică şi şcoala rămân şansele reale de dezvoltare a comunităţilor locale”.
Principele Radu a mai vorbit despre vizitele pe care le primeşte la Palatul Elisabeta, unde a invitat, pentru toamna acestui an, şi o delegaţie a administraţiei câmpinene: „Sunt mai tentat să îndrept toate propunerile pe care le primesc de la oameni direct administraţiilor locale. Unui primar, dacă îi spui că i-ai găsit o universitate din America dispusă să finanţeze construirea unui spital, în localitatea sa, merge pe jos până în America. Dacă propui acelaşi lucru la nivel central, se adaugă doar o hârtie la un teanc deja existent. De altfel, e o minciună că de la nivel central poţi gestiona atât de multe. De-asta e nevoie de o descentralizare reală”.
„Ne batem joc de simboluri!”
Principele Radu: „Simbolurile statului nu sunt la locul lor. Sala Tronului din Palatul Regal este închiriată pentru nunţi, cu 10.000 euro pe noapte. Asta face directorul Muzeului Naţional de Artă. Este incredibil! Sanctuarul regalităţii româneşti, locul unde a fost recunoscută România şi unde s-a scris istorie. Toate astea nu au fost făcute nici de sovietici, nici de mineri, ci de intelectualii care ne conduc şi se mândresc cu ceea ce au făcut. Ni s-a spus că banii obţinuţi sunt folosiţi pentru restaurarea tablourilor… În realitate, ne batem joc de propriul patrimoniu spiritual!”
Statuia lui Carol I, în centrul urbei
Două intervenţii interesante au avut, în timpul discuţiilor, consilierii locali Jenica Tabacu şi Elvis Arghir. Prima intervenţie a vizat reabilitarea podului vechi dintre Câmpina şi Băneşti, care datează de pe vremea regelui Carol I, Jenica Tabacu interesându-se dacă există fonduri pentru astfel de proiecte. Principele Radu a precizat că fonduri există, dar trebuie realizată o strategie turistică şi culturală în care să fie incluse şi astfel de monumente. Elvis Arghir a readus în discuţie problema unui monument în centrul Câmpinei. Şi pentru ca artera principală a urbei se numeşte Bulevardul Carol I, Arghir a venit cu ideea amplasării unei statui ecvestre a lui Carol I, la care principele a subscris imediat: „Excelentă idee. Nu mai este alta în ţară şi puteţi face aici ceea ce Bucureştiul nu este în stare să facă. Ştiu un sculptor român care are şi o machetă. Vă pot pune în legătură cu el. Ar fi un lucru excepţional!”
