În anul 2020 va începe era automobilului solar, de fapt a automobilului electric cu alimentare solară. În ţara noastră, care nu e o ţară deşertică cu temperaturi de 50-60 grade la umbră, ca în ţările arabe, automobilul electric este ideal pentru transportul suburban. Transportul pentru locuitorii comunităţilor rurale din vecinătatea centrelor urbane este foarte costisitor, spre deosebire de transportul în comun urban subvenţionat de primării, izvorât din necesitatea de a asigura buna desfăşurare a activităţii unităţilor economice, şcolare şi a instituţiilor publice. Va fi foarte comod şi practic pentru locuitorii din zonele suburbane şi rurale aflate până la distanţa de 60 km de centrul urban cel mai apropiat, să-şi poată încărca bateriile în mod gratuit la priza de la baza unui stâlp instalat în curtea proprie, prevăzut cu panouri solare în partea superioară. Chiar dacă autonomia unui automobil electric ieftin nu depăşeşte 100 km, libertatea de mişcare şi economia de bani cântăresc greu în luarea deciziei în privinţa achiziţionării unui automobil electric. Iar costul acestuia va fi în continuă scădere din moment ce a devenit funcţional începând cu anul 2017, iar din anul 2020 va fi funcţională varianta cu elementele exterioare ale automobilului realizate din panouri solare, permiţând reîncărcarea bateriilor pe parcurs. Ţara noastră are suficiente zile însorite pe an, astfel încât viitorul să fie deosebit de promiţător pentru transportul suburban din ţara noastră
O posibilă aplicaţie a automobilului electric o reprezintă reluarea transportului pe calea ferată Gara Câmpina – Doftana, în lungime de 5 km, în scop de agrement. Această cale ferată, construită la sfârşitul secolului XIX, a asigurat timp de peste un secol transportul muncitorilor din localităţile Comarnic, Breaza, Cornu, Telega, Brebu, Poiana către oraşul Câmpina, puternic centru industrial. Ea cuprinde şi două remarcabile lucrări de artă: podul peste râul Doftana (azi dezafectat), construit de celebrul inginer Anghel Saligny (care a construit podul peste Dunăre de la Cernavodă) şi podul de la Poiana peste râul Prahova, reconstruit în formă modernizată în anul 1965. Linia ferată a fost dezafectată în anul 1990, transportul călătorilor şi al mărfurilor fiind preluat de mijloace auto.
În ultimii ani oraşul Câmpina a căpătat un caracter turistic pronunţat. Prin dispariţia totală a producătorilor de noxe industriale (rafinăria, turnătoria, fabrica de acid sulfuric, fabricile de cărămidă şi de teracotă, întreprinderile de reparaţii auto, utilaj electric, utilaj petrolier, electromontaj etc.) aerul a devenit mai curat, localitatea beneficiind de ionizare negativă caracteristică staţiunilor montane. Oraşul nostru dispune de stadioane, centre de înot, ştranduri, râuri, lacuri, terenuri de tenis, fotbal, minifotbal, piste de atletism. În anul 2015 a fost amenajat lacul Curiacul, transformat în centru de agrement. Este în plan reabilitarea celui mai mare lac de apă dulce – Lacul Peştelui, situat pe traseul Câmpina – Doftana.
În acest context, linia de cale ferată Gara Poiana – Doftana ar putea fi utilizată în scop turistic şi nu numai, prin achiziţionarea unui tramvai de ultimă generaţie produs în atelierele Regiei Autonome de Transport Bucureşti, cu simplă sau dublă articulaţie, cu gardă foarte joasă asigurând o mare stabilitate (30 cm faţă de nivelul solului), cu o capacitate de 100 – 300 călători, cu uşi glisante dispuse pe o parte. Înălţimea plafonului poate fi redusă de la 2,5 m la 2 m. Tramvaiul poate fi echipat cu baterii electrice de capacitate medie – automie 10-20 km (o cursă dus-întors), cu punct de încărcare între două curse, Gara Câmpiniţa situată la mijlocul traseului, în plin centru al oraşului.
Traseul poate avea 5-6 staţii: Gara Poiana (locul de despărţire de linia principală), Complex FIBEC (capătul lacului Curiacul), Gara Câmpiniţa (staţie de garare/ alimentare), intersecţia cu Calea Doftanei, intersecţia cu drumul spre Valea Doftanei, Lacul Peştelui (după amenajarea sa), Doftana – înainte de podul peste râul Doftana, azi dezafectat. Proiectul este viabil atât din punct de vedere economic, cât şi ca punct de atracţie turistică.
Tudor Moisin
S-a terminat canalizarea intregului oras, s-au asfaltat strazile Calea Doftanei si Bobalna, s-au reabilitat blocurile utilizand fonduri europene (anvelopare, schimbare conducte si lifturi, etc)…. si cate mai sunt de facut. Bine ca s-au inchis fabricile care poluau dar si virau sume semnificative la bugetul local. Ce fac dragii nostri alesi pentru atragerea de investitii care sa ofere locuri de munca? Uita cu desavarsire ca fiecare leu din salariulor lor provine din munca celor care am mai ramas in activitate in acest oras si care ne chinuium sa supravietuim. As da locul meu de la privat unui bugetar pentru cateva luni de zile insa, nu stiu daca din munca lui mi-as incasa salariul.
Stimate Domnule Tudor Mosin ,
Viziunea inaintasilor nostri de acum 160 de ani era mult mai larga decit una simpa de tip "turism" , de aceea cred ca proiectul ideea de revitalizare a CF Campinita Telege merita o dezbatere larga publica locala .
Eu sunt disponibil oricind pentru sustinere lui in aceste conditii .
Nu stiu de ce v ati pierdut curajul ca zona Campina nu mai are nici un viitor industrial , chiar si Rafinaria Steaua Romana poate fi transformata intr un Muzeu European al tehnicii si tehnoligie petroliere si energetice !
Va astept sa ma contactati si va incurajez sa mergeti mai departe in spiritul ideilor inaitasilor nostri !
Ing Mircea Solomon
Electromontaj SA PL Campina
mircea.solomon@me.com