Societăţi comerciale înregistrate la Câmpina în prima jumătate a secolului trecut

În anul 1884 este promulgată Legea Înscrierii Firmelor, care prevedea că fiecare societate comercială să se înscrie în registrul tribunalului din circumscripţia din care făcea parte. În elaborarea unui sistem de evidenţă a firmelor un pas important a fost marcat mai târziu prin Legea asupra înscrierii firmelor, din 31 mai 1913, potrivit căreia „ nimeni nu poate începe vreun comerţ, de orice ramură, fără a-şi înscrie firma în registrul tribunalului, în circumscripţia căruia doreşte să-şi stabilească sediul său comercial”. O reformă deosebit de importantă în istoria registrului comerţului din ţara noastră a fost marcată de adoptarea şi aplicarea  Legii pentru înfiinţarea unui registru al comerţului din 10 aprilie 1931.

Cadrul legislativ prielnic şi avândul economiei au dus la înfiinţarea tot mai multor societăţi comerciale ce reprezentau în România interbelică adevărate afaceri de familie, dar nu numai, ale căror domenii de activitate erau dintre cele mai diverse, distingându-se: tipografiile, anteprizele de zidărie, atelierele de prelucrat pieile, atelierele de croitorie, administraţia de imobile.

La sfarsitul anului 1945 erau înregistrate la registrul comerţului 157.626 de firme, din care firme individuale 147.038 şi firme sociale 10.588. În 1950, registrul comertului este desfiinţat, funcţiunile sale fiind incompatibile cu economia socialistă. 

În acest context îşi desfăşoară activitatea şi societăţile comerciale din oraşul Câmpina în prima jumătate a secolului trecut. 

Firma „Steelit” – Depozit de Materiale Tehnice 

Depozitul de Materiale Tehnice „Steelit” Câmpina a fost înregistrat la Tribunalul Prahova, Secţia a II-a (Secţia Comecială) în registrul de firme sub nr. 26/ 14.10.1911. A luat fiinţă ca societate a domnilor Arthur Anschultz, B. Ludvig şi Alex Bischoff şi avea ca obiect de activitate comercilizarea de produse petrolifere, ulei, vaselină etc. În aprilie 1912, Alex Bischoff se retrage din cadrul societăţii şi i se restituie aportul în lei depus la înfiinţarea firmei. [Inventar nr. 1150 (1911)]

Întreprinderea „Ion Mihăiescu” 

Întreprinderea „Ion Mihăiescu” începe comerţul cu ţesături la 1 Octombrie 1912, cu un capital de 997.665 lei însumat în mărfuri rezultate din desfacerea asocierii dintre Ion Mihăiescu şi M. Grigorescu şi din zestrea soţiei. Marfa comercializată era adusă şi din import, dar cumpărată şi de la diferite firme din oraşele Bucureşti, Iaşi, Focşani, Galaţi, Piteşti. Potrivit documentelor, firma îşi încetează activitatea în aprilie 1914. [Inventar nr. 1153 (1912 – 1914)]

Firma „Petre Cristescu” 

Firma „Petre Cristescu” a avut ca obiect de activitate comerţul cu băuturi şi mâncăruri. Conform documentelor, şi-a început comerţul la 21 august 1921, având un capital de 10.000 lei, profitul obţinut după doi ani ridicându-se la 43.747 lei. Firma îşi încetează activitatea în anul 1929. [Inventar Nr.1152 (1921 – 1922)]

Firma „I. Farch” 

Firma „I. Farch” avea ca obiect de activitate comercializarea de lenjerie, stofe, cămăşi, ciorapi. Documentele păstrate în arhive constau în plata mărfurilor comandate la diferite firme din Galaţi, Brăila Bucureşti, note de retur ale mărfurilor care nu îndeplineau standardele de calitate ale firmei. Conform documentelor, societatea şi-a desfăşurat activitatea la Câmpina în perioada 1922 – 1925. [Inventar nr. 1156 (1922 – 1925)]

Firma „C. V. Braşoveanu” 

Firma „C. V. Braşoveanu” avea ca obiect de activitate comerţul cu băuturi spirtoase. În documentele aflate în arhiva statului sunt păstrate facturi privind plata băuturilor, vin, coniac etc. cumpărate de proprietar de la diferite firme, dar şi adrese de mulţumire din partea Bisericii „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din oraşul Bacău pentru restaurarea căreia acesta donase bani. În anul 1927, societatea intră în incapacitate de plată a plăţii furnizorilor şi este declarată falimentară. [Inventar nr. 1151 (1923 – 1926)]

Întreprinderea „Teodor Enăchescu şi Zuffas” 

Firma „Teodor Enăchescu şi Zuffas”, cu sediul în Câmpina, strada Carol I nr. 64, avea ca obiect de activitate comercilizarea de stofe, materiale, pânză, postav, satin, crepon, muşamale, mătase, lână, ciorapi, dantelă. Beneficiul brut al societăţii, în anul 1927, s-a ridicat la suma de 247249.55 lei. [Inventar nr. 1155 (1927)]

Fabrica de Tricotaje Ancora 

Fabrica de tricotaje cu sediul în oraşul Câmpina a fost înfiinţată de Gheorghe Giuvelea şi Gheorghe Moţoi în anul 1925, scindându-se ulterior în anul 1930. Cel care va continua activitatea a fost Gheorghe Giuvelea, care va rămâne la Ancora. Societatea avea un capital iniţial de 2.000.000 lei, iar ca personal 4 tehnicieni şi 120 de lucrători. Înainte de război sursele de aprovizionare proveneau din ţări ca Egiptul (bumbac), iar din Italia, Franţa şi Germania importau lâna. Principalii clienţi erau economatele, armata şi diverşi clienţi particulari. În anul 1948, societatea va fi naţionalizată şi trecută în proprietatea statului. [Inventar nr. 1105 (1927-1948)]

Fabrica de Tricotaje Regina

Fabrica de tricotaje Regina a fost înfiinţată în anul 1931 de Gheorghe Moţoi, care a construit clădirea fabricii şi a utilat-o cu maşinile ce i-au revenit după separarea lui de proprietarul fabricii Ancora, Gheorghe Giuvelea. Fabrica producea tricotaje din lână ca: pulovere, jachete, articole copii. Materia primă înainte de război era adusă din Germania şi Italia, iar piesele de schimb din Germania. După război s-a aprovizionat din ţară prin principalele filaturi de lână. Clienţii principali erau economatele, armata şi diverşi clienţi particulari. În anul 1948, societatea este naţionalizată prin legea 119 din 11 iunie 1948 şi trecută în proprietatea statului. [Inventar nr. 1106 (1931-1948)]

Fabrica de Tricotaje Manole Şerbănescu 

Fabrica de tricotaje a fost înfiinţată local de Nicolae Şerbănescu în anul 1912, funcţionând sub denumirea „Nicolae Şerbănescu” Câmpina. În anul 1939, fabrica trece în proprietatea lui Manole Şerbănescu cu întreaga instalaţie şi imobilul. Capitalul iniţial a fost de 1.929.836, iar ca personal, societatea dispunea de 5 funcţionari, 3 tehnicieni şi 74 lucrători. Ca utilaje avea 90 războaie de tesut, maşini manşetă, urzitoare, maşini de fabricat ciorapi şi o instalaţie vopsit cu cazan aburi, tip Wolf. Sursele de aprovizionare, înainte de război, proveneau din ţări ca Italia, Franţa, Anglia, iar după război aprovizionarea se realiza prin OBIC, Atrico şi de la principalele filaturi. Clienţii principali erau economatele, armata şi diverşi clienţi particulari. În anul 1948, societatea este naţionalizată şi întreg patrimoniul ei este trecut în proprietatea statului. [Inventar nr. 1108 (1934-1948)]

Firma „Engelbert Krill” – Atelier de Tâmplărie Mobile şi Binale 

Firma Enghelbert (Eugen) Krill îşi avea sediul pe raza oraşului Câmpina, cotizând la fondul asigurărilor sociale de aici şi remarcându-se în domeniul său de activitate. Firma funcţiona cu 27 de angajaţi, de origine română şi germană, tâmplari şi muncitori calificaţi în domeniul prelucrării lemnului şi al fabricării de mobilă. [Inventar nr. 1445 (1942)]

Cârciumi, restaurante, birturi şi bodegi ce funcţionau la Câmpina în anul 1931

„Vârful cu dor”, cârciumă  (proprietar Stelian G. Măcelaru)

„Hora ţărănească”, Slobozia, cârciumă (proprietar Ioan I. Caraboi)

„La izvor”, restaurant şi băuturi (proprietar Vasile M. Ioan)

„La roata lumii”, cârciumă (proprietar Ilie V. Stoianovici)

Mitică Georgescu, băuturi spirtoase, restaurant

„La zăcătoare”, cârciumă, băuturi (proprietar Const. Niculescu)

„La carcagiul vesel”, bodegă (proprietar Constantin Anghelache)

„Hanul drumeţilor”, cârciumă, han (proprietar Ion Stănescu Ciupală)

Vasilichia Georgescu, restaurant, berărie, băuturi

„Bradul verde”, restaurant (proprietar Barbu Ionescu)

Oncioiu T. Gheorghe, cârciumă cu băuturi spirtoase

Grigore Pituleanu, cârciumă cu băuturi spirtoase

Aurelian Petrache, restaurant, bodegă băuturi

Maria C. Gătejoiu, restaurant şi berărie

„La sergentul infanterist”, Poiana Câmpina, cârciumă (proprietar Petre Voiculescu)

„La bolta rece”, restaurant, bodegă (proprietar Niculae P. Ionescu)

Ştefan Pituleanu, cârciumă şi restaurant

„La grădină”, restaurant (proprietar Anton Russu)

Niculae Găvanea, cârciumă, restaurant, băcănie

Nicolae N. Popescu, restaurant şi băuturi spirtoase

Frederic Weber, berărie, băuturi spirtoase

Ion D. Seitan, cârciumă şi mărunţişuri

Constantin C. Frânculescu, restaurant, berărie

„La Cristofor”, cârciumă (proprietar Vasile Stoianovici)

Ivan Niculescu, băuturi spirtoase, cârciumă, birt

„Isvorul Carpaţilor”, cârciumă (proprietar Caramanlău V. Ioan)

„Coloseul Bulevard”, hotel, restaurant (proprietar Miron M. Căproiu)

„La ocaua lui Cuza”, cârciumă (proprietar Chiriachiţa I. Filcea)

„Romulus şi Remus”, cârciumă (proprietar Gheorghe M. Grigoropol)

„La carul cu bere”, berărie, restaurant (proprietar Traian Rădulescu)

„Mielul alb”, birt economic (proprietar Andrei G. Dinescu)

„Bulevard”, restaurant (proprietar Scorţeanu G. Constantin)

Gheorghe P. Tomoşoiu, cârciumă

„La Cristache”, restaurant (proprietar Cristu C. Itas)

Mihalache Rusin Rosetti, coloniale, restaurant

Sursa: www.arhivelenationale.ro