Știri

Soarta Băilor Telega, în mâinile concesionarilor de-a lungul vremurilor (II)

20 iulie 2020. Telega are parte de o zi însorită, iar pe o astfel de vreme, în plin sezon, Baia Centrală ar fi fost plină ochi de turiști. Din păcate, pe plaja în ruine se bucură de soare doar doi câini vagabonzi. Totul în jur este dărâmat. Nici vorbă de scăldat în lacul sărat, atât de lăudat pentru beneficiile pe care le are asupra sănătății.

20 iulie 2020. Ce a mai rămas din Băile Minerale Telega.
Lacurile din comună, inițial 7 la număr, după cum apare în scrierile ce datează de la începutul anilor 1900, s-au format acum mai bine de 150 de ani când fostele ocne de sare au fost inundate. Într-un prospect publicat în perioada interbelică se spune că în 1937 la Băile Telega se exploatau patru lacuri sărate, iar în prezent avem unul singur amenajat, care este funcțional – Lacul Palada, actualmente complex Șoimul. În 2003, acesta, ce a mai rămas din el după ce a fost acoperit de pământ, a fost concesionat firmei T. A. R. A. -Com SRL, administrată de Mariana Stoica, pentru o perioadă de 49 de ani. În urma unei lucrări de excavare, lacul a fost readus la viață, dar nu mai are proprietățile de acum zeci de ani, când era păstrat contactul cu fosta ocnă. 
Sezonul estival 2020 a fost deschis mai târziu, pe 27 iunie, din cauza pandemiei, totuși Mariana Stoica, administrator, ne-a declarat că a păstrat tarifele de intrare de anul trecut: 5 lei pentru copii și 25 de lei pentru adulți. „Lumea este încă reticentă, mai ales vârstnicii, cei care veneau de obicei. Avem destul de puțini vizitatori, dar le luăm temperatura la intrare, avem substanțe dezinfectante și respectăm măsurile de distanțare socială“, ne-a explicat ea. 
În mâinile concesionarilor
De-a lungul celor peste 100 de ani de existență, Băile Telega au trecut prin mâinile mai multor concesionari, primul înregistrat fiind în 1907, un anume Manole Luca, orginar din Buștenari. Dar de atunci și până în prezent, în acest șir al oamenilor care au fost stăpânii lacului sărat, ultima care se înscrie este Cacarumbas Virginica, doamna Gina, cum mai este cunoscută. În 2001 a închiriat pentru doi ani Baia Centrală (Lacul Luca), iar în 2003 a semnat un contract de concesiune pe o perioadă de 49 de ani. I s-a stabilit atunci o redevență de 400 de lei pe an, taxa mică plătită primăriei fiind justificată prin faptul că firma era obligată, prin caietul de sarcini, să facă investiții de cel puțin 2 miliarde de lei în băi calde, construcția unui hotel, amenajarea parcărilor şi buna funcţionare a întregului complex. Însă în 15 ani totul a fost pus pe butuci. Doamna Cacarumbas susține că a investit până în 2015 mai bine de 56 de miliarde, pierzându-și apartamentele de la București și averea personală, dar realitatea este una crudă. „Dacă vă duceți să vedeți ruina, nu mai vorbiți de investiții, vorbiți de dezastru. O să vă gândiți: Oare aici s-a investit sau s-a plecat cu sacii cu bani?“, spune acum primarul Ilie Gheorghe.
Dar haideți să săpăm mai adânc să aflăm cum au ajuns Băile Telega în paragină și cum soarta lor a fost hotărâtă de stăpânii care au avut-o, vremelnic, în administrare.
Cine a administrat Băile Telega în peste 100 de ani?
1907 – PRIVAT: prima concesiune despre care știm, atribuită lui Manole Luca, orginar din Buștenari. Băile se făceau în mod primitiv în barăci de scânduri, dar conform unui prospect din 1913, în această perioadă au fost construite primele amenajări moderne.
1933 – PRIMĂRIE: primăria comunei dă în judecată concesionarul și după trei luni câștigă administarea băilor. 
Așadar, nu este prima dată când un concesionar al Băilor Telega nu-și îndeplinește, până la capăt, obligațiile de amenajare și investiții pe care și le-a asumat la încheierea contractului.
Considerate de către primarul Ioniță Mărăcine un isvor de venituri pentru comună, băile, la preluarea mandatului său în anul 1933, erau exploatate „în profit personal de niște concesionari străini“, scrie Ilie Cristian într-o carte dedicată băilor, „Telega – Băi de Sănătate“. Atunci, după 26 de ani concesiune, deși mai erau trei ani de contract, primarul Ioniță Mărăcine „a deschis acțiune juridică împotriva concesionarilor, acuzându-i de nerespectarea prevederilor contractuale. După o luptă de 3 luni, primarul a reușit să anuleze contractul, obținând chiar și o despăgubire de 30.000 de lei“, mai scrie Ilie Cristian.
1937 – anii 1948 PRIMĂRIE-PRIVAT: Primarul acelor vremuri, Ioniță Mărăcine, pune bazele Societății Băile Minerale Telega, o societate în nume colectiv pentru exploatarea celor patru lacuri sărate creată printr-o asociere cu mai mulți telegeni.
Anii ’48-’70 IGO: Nu am găsit date exacte, dar în această perioadă Băile Telega au fost administrate de fostul IGO Câmpina.
Băile Telega în anii 80. Foto: Facebook/ TurismAltadata. 
1969 -1994:PRIMĂRIE: primăria Telega ia din nou în administrare Băile Telega.
1994 – 1996: PRIVAT Nicolae Palada (firma PPT)
Nicolae Palada, cumnatul primarului din acea vreme, Constantin Stoican, a cumpărat locul pe care se află lacul Butoiu și a nivelat solul cu buldozerele. El avea afaceri în domeniul construcțiilor civile și toată lumea vorbește suspicios despre îmbogățirea sa bruscă. Pe prima pagina a unui ziar local, Palada era acuzat că a ascuns deșeuri radioactive pe fundul lacului și că apoi a încercat să le acopere cu pământ.
1996-1999: PRIVAT Constantin Zidaru
Echipe de specialiști de la Ministerul Mediului au venit în control la Telega pentru a cerceta zvonurile potrivit cărora în zona Lacului Stavrică sunt containere cu deșeuri toxice, scrie Ziarul Ziua în ediția din 3 august 1999. După primele măsurători, experții nu au constatat radioactivitate în zonă, dar nici nu s-a infirmat ipoteza că ar fi totuși deșeuri toxice pe fundul lacului, mai scriu jurnaliștii de la Ziua.
„În 1988 (sic!, probabil 1998), lacul s-a înfiltrat în pârâul Sărata Telega, prin niște galerii subterane. Când Palada s-a apucat de lucru a văzut că nu mai poate stabiliza pământul care o lua la vale și s-a apucat să foreze și să decoperteze dealul pentru a îmbrăca blocul de sare în smoală“, a declarat atunci primarul Constantin Stoican pentru ziarul Ziua.
1999-2001: PRIVAT Voiculeț Constantin
2001-2018: PRIVAT Cacarumbas Virginica (firma Oaky Service). Pe parcurs au intervenit și alți asociați, după ce firma a intrat în insolvență, iar ANAF-ul și executorul judiciar i-a scos la licitație cabanele de lemn din interior și hotelul aflat în construcție.
Vara anului 2005. Foto: Facebook/BaileMineraleTelega
2008 – apa din lac a scăzut în urma unei alunecări de teren și au fost necesare investiții pentru amenajarea lacului. Pentru a face față cheltuielilor, doamna Cacarumbas s-a asociat cu o persoană despre care a spus mai târziu că a vrut doar să ruineze băile.
„Din 2008, de când sunt eu primar, nu am semnat nicio autorizație de funcționare. Băile au funcționat ilegal“, spune scurt pe doi Gheorghe Ilie, primarul comunei Telega.
Foto: Facebook/BaileMineraleTelega
2014 – societatea OAKY a acumulat datorii și ANAF a scos la licitație cabanele din lemn pe care le-a cumpărat Asociația Hexi Medical Farma.
2014. Foto: Facebook/BaileMineraleTelega
2017 – firma Oaky a intrat în insolvență și apoi în faliment.
Primăria Telega a primit în vara anului 2017 o notificare semnată de un lichidator judiciar în care administraţia locală este avertizată că Oaky SRL se află în procedura falimentului şi că este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi comerciale. Totodată, primăria a fost înștiințată că s-a reziliat de drept contractul de concesiune încheiat între SC Oaky şi Consiliul Local al Comunei Telega, începând cu 16 Iulie 2016.
Cu toate acestea, în sezonul estival 2017, cu o voce răgușită, doamna Gina îi poftește pe vizitatori la Băile Telega, într-un clip video postat de Facebook prin care anunță vizitatorii că oferă servicii de masaj, kinetoterapie și hidrogimnastică. De asemenea, sunt postate pe rețeaua de socializare mai multe mesaje sub titlul „Salvați Băile Telega“.
„Greșeala numărul 1 care s-a făcut la Băile Telega după anii ’90 a fost că nimeni nu s-a îngrijiit de scurgerea din lac. Era o țeavă prin care supraplinul lacului ajungea în pârâul Telega, iar apa trebuia menținută la un anumit nivel. Dar când apa a ajuns la plajă a dizolvat sarea și s-au format o crevase. Băile Telega au înregistrat un boom cu venituri foarte bune, doamna Cacarumbas povestea că nu făcea față clienților. Dar alunecările de teren, cheltuielile suplimentare cu oferirea de servicii de masaj, hidroterapie, asocierea cu o persoană de la București au depășit-o. De multe ori încerca să acopere găurile din buget prin evaziune fiscală“, ne-a declarat Gheorghe Bîlgă.
„În fiecare an firma concesionară avea restanță la apă. Până în 2013 apa a fost trecută la primărie și nu-i dădeam drumul la apă până nu plătea restanțele“, adaugă și primarul, completând astfel tabloul situației și cum erau gestionate Băile Telega în acea perioadă.
2018- prezent: PRIMĂRIE Primăria Telega a obținut administrarea Băii Centrale printr-o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă, dar acum se judecă cu Asociația Hexi Medical Farma, cea care a cumpărat la licitație bunurile ce aparțineau societății falimentare Oaky Service.
Așadar contractul de concesiune era reziliat încă din 2016, dar băile au funcționat și următoarele sezoane – ilegal, fără aviz de funcționare. Inspectorii OPC au venit în control în 2018 și au închis băile, dar doamna Gina le-a deschis motivând că nu poate refuza abonații.
„Din discuțiile avute cu doamna Cacarumbas ea a spus că nu pleacă de acolo decât moartă și în această situație noi am deschis o acțiune de reziliere a contractului de concesiune în baza hotărârilor judecătorești anterioare“, ne-a spus primarul comunei.
În 2019 primăria a împrejmuit locul cu o plasă de protecție și a demolat două cabane din lemn, cu acordul scris al președintelui Asociației Hexi Medical Farma. „Când am început să demolăm ea a sunat la 112 și a venit poliția, a venit toată lumea, dar am avut acordul scris al lui Panaitescu“, explică primarul.
„În fiecare an tot ce construiam vara se surpa iarna. De fiecare dată când plouă sau ninge, terenul se surpă și devine alunecos. De aceea studiile geotehnice au recomandat ca în jurul lacului să se construiască podețe de lemn. Apa din lacul sărat are o temperatură de 30 de grade,“ scrie fata doamnei Gina, ultima concesionară a Băilor Telega, pe un prospect postat pe pagina de Facebook – Băile Minerale Telega, pe 28 iunie 2019.
Oare Băile Telega vor renaște din propria cenușă?
Priveliștea de pe Dealul Butoi te îngrozește. Paragina în care se află acum Băile Telega ne întristează pe toți. „Fiecare dintre concesionarii care au fost după ’90 încoace au făcut totul după ureche, iar administrarea doamnei Cararumbas a fost foarte proastă. Tot ceea ce s-a făcut a fost cu proiectare pe genuchi, fără studii geo, fără studii de specialitate. Ea a mers înainte fără să consulte specialiști. O exploatare haiducească“, spune pe scurt, caracterizând întreaga situație, Ilie Gheorghe, primarul comunei Telega.
Dar chiar și în ruine, Băile Telega prezintă interes pentru investitori. Pe lista lor este trecut un telegean pe nume Ionel Grecu, câmpineanul Bogdan Cord, dar și cel care a cumpărat în 2019, prin licitație, hotelul început de Cacarumbas, plus alte persoane care miros potențialul acestor băi. 
Însă primarul Ilie, chiar dacă mai are mai puțin de 3 luni din mandat, vrea să facă totul la vedere, cu licitații anunțate public. „Primarul actual din comuna Telega nu a fost și nu este interesat de această locație și niciun prieten de-al primarului“, spune Gheorghe Ilie cu tărie.
De asemenea, după ce se vor termina toate litigiile, Consiliul Local al comunei va hotărî soarta Băilor Telega, dacă vor fi în continuare concesionate sau închiriate. Un lucru este sigur, comuna nu are buget pentru a administra ea singură Baia Centrală. „Nu avem posibilitatea de investiții. Eu, ca primar, m-am gândit la un parteneriat sau un contract de concesiune cu termene și caiet de sarcini dezbătut pe rețelele de înștiințare ale populației și să vină toată lumea cu idei constructive. Iar mai departe concesiunea să fie urmărită pe etape cu termene de investiții“, explică el. 
La un moment dat primarul a enunțat ideea obținerii unor fonduri europene pentru amenajarea locului, dar nu mai este posibilă. „Numai o firmă de consultanță pentru fonduri europene înseamnă bugetul meu de investiții pe doi ani“, arată el mâhnit.  
20 iulie 2020. Băile Minerale Telega nu mai păstrează azi
nimic din strălucirea de altădată
Dar pentru ca paragina în care s-a ajuns azi să nu se repete, din nou și din nou, trebuie să învățăm niște lecții. Ce s-a greșit în 2003, când doamna Cacarumbas a devenit stăpâna Băilor Telega? „Nu pot să spun că s-a greșit. Intențiile au fost bune, dar dacă verificările nu s-au făcut la timpii respectivi… Au avut loc alunecările de teren, a plecat apa din lac, apa de la dușuri se scurgea în pârâul Sărata, s-au produs tasări de teren… Apoi doamna Cacarumbas a intrat în afaceri cu alte persoane și i s-a luat dreptul de administare, iar noi am fost nevoiți să luăm măsuri. Dar nu noi, primăria, am fost primii care au atacat-o. Încă am fost înțelegători până la Dumnezeu! Ea nu și-a urmărit decât interesul ca băile să funcționeze două, trei luni pe an. Atât. Mascarea alunecărilor de teren cu plasă verde și cu bannere nu a ajutat“, detaliază primarul.
Cât va mai dura până când ruinele de la Băile Telega vor fi din nou reamenajate? Încă nu putem spune că în vara anului următor se vor deschide porțile pentru turiști. „Nu putem să vă spunem pentru că totul depinde de hotărâri judecătorești. Dar nu ar trebui să fie mai mult de două înfățișări. La băi trebuie să vină cineva care are o pușculiță și care nu încearcă s-o spargă mai devreme de cinci ani după începerea investițiilor pentru că băile sunt o pușculiță în care bagi bani în ea, dar ți-i dă mai greu. Trebuie făcute investiții în fiecare an pentru siguranța vizitatorilor. Nu poți să repari cum lua ea 10 kg de cuie și 5 mc de scândură!“, concluzionează primarul comunei.
„E necesară o administrare destoinică, poate cu fonduri europene, să nu se mai scurgă apa din lac, să se facă niște construcții care să nu afecteze masivul de sare. E nevoie să fie în echipă și specialiști, să izoleze locul. În privința Băilor Telega, în 30 de ani administrația Telega s-a dovedit a fi incompetentă, și aici vorbim despre toți primarii care au fost“, consideră Gheorghe Bîlgă, telegean și profesor de istorie.
R.A.I.

Citește și prima parte a reportajului,
Băile Telega, între tradiție, glorie și… neputință (I)

Un comentariu

  1. Articolul e o analiza mai serioasa decat cea gazduita de Adevarul (Ploiesti). Situatia de le Telega e cunoscuta mai ales acelora care veneau sa se trateze sau pur si simplu sa se relaxeze. Din pacate termenul de un an pana la redeschiderea bailor dupa evacuarea firmei Oaky a fost depasit. Vor trece multi ani pana se va reface locul. Nu se va gasi usor un investitor pentru simplul fapt ca acol, la Telega, incasarile vor fi relativ mici iar investitiile vor fi mari si constante. Adica, asa cum a precizat si Primarul comunei Telega, sa investeasca multi bani si, eventual, sa si-i recupereze in timp.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Articole similare