Primul pas spre blocurile de necesitate

Recentele cutremure de mare intensitate produse în Chile şi Turcia au readus în actualitate subiectul clădirilor cu „bulină roşie” din România. Inclusiv la Câmpina sunt multe imobile care, la un cutremur mai mare de 7 grade pe scara Richter, s-ar putea prăbuşi, iar mii de oameni ar putea fi afectaţi de o viitoare astfel de mişcare seismică.

Ce se face la Câmpina pentru a se micşora numărul clădirilor care ar putea fi afectate de un viitor cutremur de mai mari proporţii? Practic, din păcate, nimic! Iar asta, de 20 de ani… La un moment dat a apărut o lege pentru expertizarea clădirilor cu risc seismic ridicat, apărând şi posibilitatea de a fi consolidate aceste clădiri. Legea era, însă, destul de strâmbă, în sensul în care era necesar acordul tuturor proprietarilor din clădirea respectivă pentru a se putea realiza consolidarea imobilului cu pricina. Era în vremea mandatului de primar al lui Gheorghe Tudor, când administraţia locală i-a acţionat în instanţă pe cei care nu-şi dăduseră acordul pentru consolidarea imobilelor în care locuiau. Administraţia a câştigat procesul, după mai mulţi ani, timp în care edilii s-au mai schimbat, dar nu s-a mai întâmplat nimic cu aceste clădiri.

La Câmpina au fost experizate nouă blocuri (celebrul bloc A6 de pe Strada Schelelor, blocurile de pe Strada Mihai Eminescu şi un altul de pe Strada Orizontului), care au şi primit „bulina roşie” de avertizare privind riscul seismic ridicat. Şi atât…

Surse din cadrul Primăriei Câmpina ne-au precizat faptul că, în realitate, sunt mult mai multe clădiri din municipiu aflate în pericol să se prăbuşească la un seism mai mare de 7 grade. „Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar putea întâmpla şi câte mii de câmpineni ar fi afectaţi în cazul unui cutremur major”, ne-a spus o persoană autorizată din administraţia locală.

Şi, totuşi, există soluţii… Legea a fost modificată, iar acum, pentru a se putea consolida o clădire cu risc seismic ridicat, este nevoie doar de acordul majorităţii proprietarilor acelui imobil. În aceste condiţii, s-ar impune construirea de urgenţă a unor blocuri de necesitate, mutarea în acestea a proprietarilor de locuinţe din cele nouă clădiri cu „bulină roşie” şi demararea de urgenţă a lucrărilor de consolidare a acestor blocuri. Ritmul de realizare a acestui proiect, care ar putea contribui la salvarea vieţii câtorva mii de câmpineni, este, însă, foarte scăzut. De-abia s-a aprobat în bugetul pentru acest an realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unor blocuri de necesitate care ar urma „să fie înghesuite, undeva prin cartierul Erupţiei”, după cum a precizat primarul Horia Tiseanu. Oricum, ar fi un proiect de durată, după realizarea studiului de fezabilitate fiind nevoie de realizarea proiectului, a licitaţiilor, obţinerea de fonduri şi construirea propriu-zisă a blocurilor, ceea ce – la cum merg lucrurile în România – înseamnă în jur de 4-5 ani. Va mai avea răbdarea viitorul cutremur până când vor fi gata blocurile de necesitate din Câmpina?! Să sperăm că da!