Primul Consiliu Local ales al Câmpinei (1992 – 1996)

Aleşii locali după alegerile din 23 februarie 1992
Primar: Mihai Stănescu (Convenţia Democratică), acum pensionar
Viceprimar: Constantin Chiţu (Convenţia Democratică)
Consiliul Local: Maria Sorina Aldea (Frontul Salvării Naţionale), economist BCR

Mariana Alionte (Convenţia Democratică), avocat, fost judecător

Marin Balmuş (Frontul Salvării Naţionale), inginer, patron

Eugen Bucur (Frontul Salvării Naţionale), fost primar interimar până în 1992

Florin Buda (Convenţia Democratică), inginer, director Casa Tineretului

Petre Câmpeanu (Uniunea Stângii Democrate), fost prim secretar PCR

Constantin Dima (PUNR), a lucrat la Renel/Electrica

Decebal Gavrilescu (Convenţia Democratică), medic

Alexandru Matei (Convenţia Democratică), medic, fost director spital

Traian Mocuţa (Frontul Salvării Naţionale), inginer, fost senator

Constantin Nuţă (Frontul Salvării Naţionale), fost şef la Energopetrol

Lucian Palamida (Convenţia Democratică), unul dintre puţinii dizidenţi

Constantin Pănoiu (Convenţia Democratică), avocat

Tiberiu Pătran (Frontul Salvării Naţionale), profesor de matematică

Constantin Pleşa (Partidul Republican), fost contabil şef la Neptun

Florea Radu (Frontul Salvării Naţionale), director general EdilConst

Ion Suditu (Mişcarea Ecologistă din România), inginer

Benone Şerban (Convenţia Democratică), a lucrat la Schela Petrol

Mircea Vlaicu (Partidul Democrat Agrar), inginer agronom

Dan Weber (Convenţia Democratică)
Au mai fost consilieri locali: Gheorghe Dumitraşcu, Relu Chivescu, Mircea Verbancu, Dumitru Cantiş, Constanţa Todiraşcu

La 23 februarie 1992 au avut loc şi la Câmpina primele alegeri locale de după 1989. Iată, au trecut de atunci aproape 18 ani şi am considerat oportun şi interesanst să vă prezentăm structurade atunci a primului Consiliu Local al Câmpinei din… era modernă a României.Din păcate, mărturiile din acea vreme sunt destul de puţine, presa fiind încă foarte departe de ceea ce este acum, nu apăruseră încă pe scară largă computerele, nici internetul, nici aparatele foto digitale… După alegerile din 23 februarie 1992, validarea noului Consiliu Local a avut loc la 5 martie.Spre deosebire de ceea ce se întâmplă acum, la momentul respectiv, în primul Consiliu Local ales al Câmpinei au intrat reprezentanţi a nu mai puţin de 11 formaţiuni politice, cinci dintre acestea constituind Convenţia Democratică.Acest prim Consiliu Local ales al Câmpinei, cu modificările inerente în componenţa sa, a funcţionat până la alegerile din 2 iunie 1996.În această perioadă s-au realizat sau au început o serie de edificii importante, cum ar fi clădirea Poştei Române, actuala clădire a BCR, s-au amenajat spaţii verzi (Parcul de la Ceas, Parcul Milia, în acesta din urmă fiind amplasată statuia Eroului Necunoscut, creaţie a sculptorului Tudor Gheorghe).În anul 1993 s-a sărbătorit pentru prima dată atestarea documentară a oraşului, atunci când s-au marcat 490 de ani de la acest moment. Cu acest prilej s-a emis o medalie, care cuprinde şi portretele celor trei mari personalităţi culturale care au trăit şi au creat la Câmpina: Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Grigorescu şi Constantin Istrati. Ulterior, după acelaşi model s-a realizat o replică de mai mari dimensiuni, care a fost expusă în parcul de la Milia, fiind mutată apoi în părculeţul situat vis-a-vis de Casa de Cultură.În anul 1994, Câmpina a fost ridicată la rang de municipiu, aceasta fiind una dintre cele mai mari realizări ale acestui mandat.De asemenea, s-au mai realizat alte câteva lucruri notabile: a fost montată o placă memorială la actualul Colegiu Tehnic “Constantin Istrati”, în care se aminteşte că în acea clădire a funcţionat Liceul de fete “Julia Hasdeu”; la Grupul Şcolar Energetic a fost amplasată o placă memorială, care atestă că director al acestei instituţii a fost la un moment dat şi Alexandru Tudor Miu. În acelaşi timp, numeroase străzi din Câmpina au primit nume noi sau au revenit la denumirea din perioada interbelică, iar Biblioteca Municipală a primit numele savantului “Constantin Istrati”.Nu în ultimul rând, în anul 1995, prin eforturile comune ale Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie, ale Fundaţiei “Hasdeu”, ale Primăriei şi Consiliului Local, Muzeul “Hasdeu” a fost redeschis publicului larg după lucrări de resturare care au durat mai bine de douăzeci de ani.Au existat şi momente tensionate în cursul acestui mandat. Astfel, la momentul alegerilor din februarie 1992, după o dispută mai aprigă între Eugen Bucur şi Mihai Stănescu, acesta din urmă l-a acţionat în instanţă pe cel dintâi pentru calomnie. În momentul în care ambii au devenit aleşi locali, în faţa instanţei, judecătorul le-a cerut să-şi reanalizeze poziţia şi să ajungă la o înţelegere. Primarul Mihai Stănescu a acceptat să-şi retragă plângerea dacă Eugen Bucur demisiona din Consiliul Local. Ceeace fostul primar al Câmpinei, Eugen Bucur, a şi făcut!

Un alt scandal al acelui madat s-a soldat cu demisia medicului Gavrilescu, tot după un diferend cu primarul Mihai Stănescu.Şi la nivelul eşalonului al doilea, cel al viceprimarului, s-au produs modificări, Florin Buda înlocuindu-l la un moment dat pe Constantin Chiţu, locul actualului director al Casei Tineretului fiind luat de Mircea Verbancu.Nu discutăm componenţa rezultată în urma alegerilor din februarie 1992, dar nu putem să nu consemnăm o situaţie extrem de interesantă. Şi anume, în acest prim Consiliu Local ales, au primit votul câmpinenilor atât unul dintre puţinii dizidienţi făţişi ai regimului Ceauşescu, Lucian Palamida, cel care a suferit în urma numeroaselor scrisori trimise către postul de radio “Europa Liberă”, dar şi Petre Câmpeanu, practic, ultimul primar comunist, cel care era prim secretar PCR al Câmpinei la momentul evenimentelor din decembrie 1989. O situaţie extrem de paradoxală.Vom face câteva referiri mai ample asupra unora dintre consilierii locali. Astfel, Mariana Alionte, avocat la acel moment, a devenit ulterior judecător, iar la alegerile locale din anul 2000 a fost chiar preşedintele Biroului Electoral Câmpina. Marin Balmuş a fost inginer la Fabrica de Ciorapi, a avut chiar funcţii de conducere, apoi şi-a dechis propria fabrică de ciorapi, “Camelia”, undeva pe Strada Bucegi, dar a dat faliment. Eugen Bucur, după ce a fost nevoit să demisioneze în urma procesului cu primarul Stănescu, şi-a câştigat un nou mandat de consilier local în legislatura următoare. La fel ca şi Petre Câmpeanu. Medicii Gavrilescu şi Matei au mai cochetat şi ei cu politica, mai ales în perioadele electorale. Cam pe la jumătatea mandatului, Traian Mocuţa a plecat pentru a ocupa un loc de senator, în vreme ce Tiberiu Pătran a mai fost ales în legislatura următoare în funcţia de consilier judeţean.Una dintre cele mai delicate situaţii a avut-o Constantin Pleşa. După încheierea mandatului de consilier local, în exercitarea funcţiei sale de contabil şef la societatea Neptun a avut mari probleme cu legea, fiind inclusiv condamnat pentru luare de mită. Chiar a şi executat o parte din pedeapsa privativă de libertate, după eliberare ocupându-se cu contabilitatea unor firme mai mici. Ca să nu mai zică nimeni că nu a avut şi acel Consiliu corupţii săi!Un alt consilier al acelei perioade, aflat într-o situaţie destul de delicată, este avocatul Constantin Pănoiu. Din perioada acelui mandat datează procesul intentat de Cornoiu Jităraşu administraţiei locale, proces în care Primăria şi Consiliul Local Câmpina sunt reprezentate acum de… fostul consilier de atunci Constantin Pănoiu. De altfel, această situaţie a făcut chiar obiectul unei întâmpinări a lui Cornoiu Jităraşu, instanţa apreciind în cele din urmă că Pănoiu poate reprezenta administraţia câmpineană.Aşadar, ar fi greu de spus cât de bun – sau nu – a fost primul Consiliu Local ales al Câmpinei de după 1989. Ca orice astfel de activitate administrativă au fost şi plusuri şi minusuri, dar parcă în acel mandat s-a excelat – spre deosebire de mandatele ulterioare – la politizarea actului de administraţie.