Zilele trecute, municipalitatea câmpineană a ales să facă un gest ce ar fi trebuit făcut cu mulți ani în urmă, imediat după trecerea în neființă a doi iluștri câmpineni. Poate chiar mai înainte, în timpul vieții acestora. La solicitarea scrisă a unor foști colegi de serviciu ai celor doi, Consiliul Local a aprobat, în ședința de joi, 25 ianuarie, acordarea titlului de „Cetățean de onoare post-mortem” lui Nicolae Cristea și lui Nicolae Viorel Popescu, doi reprezentanți de seamă ai Institutului de Cercetări și Proiectări Tehnologice (ICPT) din Câmpina, pentru contribuții deosebite în dezvoltarea localității pe plan științific și pe plan social. Fiecare dintre ei s-a dovedit a fi o personalitate în domeniul în care a profesat, având merite foarte importante la dezvoltarea ICPT, unul dintre simbolurile Câmpinei ultimei jumătăți de veac, și implicit, la dezvoltarea comunității din mijlocul căreia s-a ridicat. Amândoi au lucrat în ICPT, unde au deschis drumuri noi în cercetarea științifică din domeniul industriei extractive a petrolului din România, realizări care au făcut cunoscută Câmpina în țară, dar și peste hotare, transformându-i numele în renume.
Clădirea ICPT Câmpina din 1950 |
Caractere puternice, au fost amândoi firi modeste, așa că ar fi poate o impietate dacă i-am lăuda cu asupra de măsură, fiindcă ne-ar putea dojeni părintește de-acolo de sus, fiecare din steaua pe care o locuiește și pe care o alimentează cu strălucirea faptelor proprii săvârșite în timpul vieții pe acest pământ românesc, nu doar pe meleagurile scăldate de Prahova și Doftana, locuri pe care amândoi le-au sfințit exact cum spune și vorba populară despre ”omul care sfințește locul”. Totuși, nu putem să nu dăm cezarului ce-i al cezarului, și să nu dedicăm acest articol celor doi mari câmpineni de odinioară, care au trecut în neființă acum mulți ani, dar nu vor trece niciodată în uitarea locuitorilor Cetății Câmpina.
Gânduri frumoase și emoții fierbinți
La începutul ședinței aleșilor locali, primarul Horia Tiseanu și-a citit expunerea de motive a proiectului pe care l-a inițiat și care propunea legislativului municipal acordarea titlului de „Cetățean de onoare post-mortem” al municipiului Câmpina celor doi câmpineni de excepție: Nicolae Cristea și Nicolae Viorel Popescu. Primarul a pomenit în prezentarea sa și despre adresa primită de la trei reprezentanți ai ICPT, care au solicitat acordarea pentru foștii lor colegi a titlului râvnit de către orice trăitor al Câmpinei. Dintre ei se distinge matematicianul Vasile Badiu, senior cercetător știinţific, care a fost sufletul acestui demers, alături de el semnând adresa către Primărie dr. ing. Vasile Truică, senior cercetător știinţific, și ing. Ionut Drăgoi, directorul ICPT Câmpina. După ce proiectul de hotărâre al primarului a fost votat în unanimitate, edilul-șef a înmânat diplomele celor doi cetățeni de onoare unor persoane care veniseră să-i reprezinte. Astfel, diploma dedicată lui Nicolae Cristea a primit-o directorul ICPT, prilej cu care Tiseanu a ținut să felicite activitatea acestui institut. După ce i-a mulțumit primarului, Ionuț Drăgoi a precizat că ICPT înseamnă nu doar acronimul prestigiosului institut, ci și comandamentele care îi animă pe toți angajații acestei instituții. El a subliniat că ”cele două personalități care au primit onorantul titlu au fost profesioniști adevărați, cu care ne mândrim și ne vom mândri mereu. Ambii au fost caractere oneste, integre, oameni care au știut să-i asculte pe subordonații lor și să le dea un sfat ori de câte ori a fost nevoie. Încercăm să ducem mai departe tradiția institutului. Nouă ne place să spunem că ICPT înseamnă Inovare, Competență, Profesionalism și Tradiție.”
Primarul a înmânat două diplome identice, ambele dedicate dlui Nicolae Viorel Popescu. Una soției marelui dispărut, doamna Victoria Popescu, care le-a mulțumit reprezentanților administrației publice locale, dlui Vasile Badiu și ”tuturor celor care l-au iubit, respectat și apreciat pe soțul meu.” O a doua diplomă i-a înmânat Horia Tiseanu matematicianului Vasile Badiu, pentru a fi expusă la sediul Institutului. Vasile Badiu, un discipol și colaborator apropiat al celui mai fecund matematician al Câmpinei (prin mâinile căruia au trecut mii de liceeni, care, și grație pregătirii cu dl Popescu, au reușit în admiterea și absolvirea unor facultăți tehnice), a făcut o mărturisire audienței: „Eu nu mă opream în Câmpina, în 1972, dacă nu îl întâlneam pe Nașul, așa cum l-am poreclit noi pe Nicolae Viorel Popescu. L-am întâlnit la 1 august 1972 și am decis să rămân în Câmpina. Și îi mulțumesc și pe această cale; cred că ne aude dintr-o stea, de acolo de sus. Mulțumesc și dlui Popescu, dar și doctorului Cristea, pentru că m-au format ca cercetător. Rezultatele mele le dedic în acest an centenar municipiului Câmpina, căruia îi doresc să se mândrească mereu cu astfel de personalități.” Primul demnitar al orașului a părut destul de emoționat la înmânarea diplomelor pentru Nicolae Viorel Popescu. Poate și pentru că l-a cunoscut foarte bine, fiind unul dintre miile de liceeni care s-au pregătit cu domnul Popescu pentru admiterea la facultate.
Un scurt istoric
Cei doi prestigioși cercetători științifici care au intrat în rândurile celor mai onorabili cetățeni câmpineni au reprezentat ICPT, ”arzând” continuu cu multă dăruire profesională pentru această instituție de renume. Iar pentru că s-au identificat aproape total cu această instituție, vom încerca, în cele ce urmează, un scurt istoric al Institutului, cu ajutorul unor materiale primite de la matematicianul Vasile Badiu.
Vasile Badiu |
ICPT, denumit odinioară Institutul de Cercetări Foraj Extracţie sau Institutul de Petrol și Gaze, este continuatorul Institutului Geologic al României (IGR), înfiinţat la Bucureşti în anul 1906 şi condus, o lungă perioadă, de L. Mrazec. Institutul amintit mai sus continuă activitatea desfășurată de Biroul Geologic, prima instituție din România care a asigurat cercetarea geologică și care a funcționat între anii 1882 și 1889. Ȋn1910 a început la Câmpina activitatea de cercetare-dezvoltare şi proiectare tehnologică în upstream-ul industriei de petrol din Romania, la Departamentul Tehnic al Societăţii ASTRA ROMÂNĂ, departament pentru Romania al Companiei Royal Dutch Shell. În sectorul exploatare, activitatea de cercetare-dezvoltare a fost elaborată şi realizată în cea mai mare parte în Institutul de Cercetări şi Proiectări Tehnologice (ICPT) din Câmpina, înfiinţat în 1950. ICPT Câmpina continuă activitatea desfășurată de Departamentul Tehnic al Societăţii ASTRA ROMÂNĂ şi a fost condus, timp de peste trei decenii, de Gh. Aldea şi N. Cristea. De fapt, cel care a preluat reorganizarea activității de cercetare în anul 1948, după plecarea străinilor din țară, a fost Nicolae Cristea. La ICPT Câmpina, în echipe multidisciplinare, s-au realizat numeroase teme de cercetare-dezvoltare pentru industria de petrol din Romania şi din lume. Din 1950, în ICPT Câmpina s-a format Departamentul ”Inginerie de zăcământ”, cu o activitate deosebit de laborioasă în ţară şi cu o prezenţă semnificativă în programele de cooperare internaţionale. Activitatea acestui departament cu aport apreciabil în industria petrolieră din România, a fost „construită”, în timp, sub conducerea lui N. Cristea, începând cu o generaţie memorabilă, din care au făcut parte: N. Mihailovici, Al. Ursu, D. Bossie-Codreanu, Al. Vernescu, Al. Costa-Foru, M. Popescu, FI. Langa.
Nicolae Cristea, alături de echipa sa |
Din 1970, sub coordonarea lui N.V. Popescu s-a înfiinţat în ICPT Câmpina un colectiv pentru Modelarea şi Simularea Numerică a proceselor din industria de petrol, precum şi pentru aplicarea calculatoarelor numerice în munca de cercetare-dezvoltare de la ICPT Cȃmpina. N. V. Popescu a fost liderul modelării și simulării numerice în comunitatea științifică românească, şi a înființat la ICPT Câmpina Laboratorul de Modelare Matematică în 1991 și Laboratorul de Simulare Numerică a Zăcămintelor în 1996. Echipele multidisciplinare ale ICPT Câmpina au dezvoltat și au folosit biblioteca de software ICPT care are sute de aplicații software şi care acoperă majoritatea domeniilor de activitate ale institutului. Dintr-o analiză a formei curbei producţiei anuale de ţiţei este de observat că există o excelentă corelare între variaţia în timp a competenţelor activitaţii de cercetare-dezvoltare din sectorul explorare – exploatare şi variaţia producţiei de ţiţei din România. Institutul Geologic al României a influenţat pozitiv perioada 1906 – 1950, iar perioada 1950 – 2004 a fost influenţată pozitiv de către ICPT Câmpina. Rezultatele bune ale activităţii de cercetare-dezvoltare s-au confirmat prin valorile maxime ale producţiilor de țiței și gaze obţinute de România, în perioada 1936 – 1986.
Nicolae Cristea
Dr. ing. Nicolae CRISTEA s-a născut la 30 mai 1921, la Crăciunelul de Jos, în judeţul Alba. Este absolvent al Școlii Politehnice din Hannover, Germania, în anul 1944. În anul 1946, a obţinut titlul de doctor inginer la Școala Politehnică din Hannover. A reorganizat cercetarea științifică după plecarea străinilor de la Astra Română, în urma instaurării dictaturii comuniste în România, în 1948.
A avut un parcurs profesional deosebit:
• 1944-1947 Intitutul de Cercetări Petrolifere al Școlii Politehnice Hannover – Germania;
• 1948 Societatea Astra Română – Direcţia Tehnică – Câmpina;
• 1948 Petrolifera Muntenia – Direcţia Tehnică – Câmpina – Consultant Principal;
• 1950 Laboratorul Central de Cercetări Știinţifice – Câmpina – Șef Secţie Cercetare;
• 1950-1962 Profesor universitar la Institutul de Petrol şi Gaze din Bucureşti;
• 1957-1983 Intitutul de Cercetări Foraj Extracţie – Câmpina – Director Știinţific;
• 1983 Pensionat la limită de vârstă.
Printre realizările sale notabile putem aminti:
• Repune în funcţiune tehnicile şi tehnologiile din cadrul Direcţiei Tehnice Câmpina – Astra Română, după plecarea personalului de specialitate străin;
• Elaborează bazele INGINERIEI DE ZĂCĂMÂNT pentru prima dată în România;
• Aplică în România INGINERIA DE ZĂCĂMÂNT cu care s-au adus importante creşteri de producţie şi de factori de recuperare a ţiţeiului si gazelor din zăcămintele de petrol;
• A elaborat şi publicat patru cărţi din domeniul mecanicii fluidelor, hidraulicii subterane şi cercetării sondelor şi o serie de lucrări publicate în ţară şi străinătate;
• A fost formator de ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ în domeniul INGINERIEI DE ZĂCĂMÂNT, bazată pe conceptul de echipă multidisciplinară.
Pentru realizările din activitatea de cercetare ştiinţifică, Nicolae Cristea, a primit mai multe medalii și distincții: MEDALIA MUNCII, LAUREAT AL PREMIULUI DE STAT, ORDINUL MUNCII clasa a III-a, MERITUL ȘTIINŢIFIC clasa I-a, precum şi alte multe aprecieri ale statului român. Nicolae Cristea a revenit la ICPT Câmpina în anul 2000 şi a predat cursuri despre noi şi vizionare abordări ale PRINCIPIILOR FIZICE ALE EXPLOATĂRII ŢIŢEIULUI, concretizate în Brevetul de Invenţie Nr. 118319. Personalitate de mare prestigiu a ICPT Câmpina şi a Industriei de Petrol din România şi din lume, s-a remarcat pe parcursul timpului printr-o activitate profesională de excepţie, prin diplomaţie şi un comportament deosebit faţă de cei cu care a colaborat. A promovat lucrul în echipe multidisciplinare de ingineri, fizicieni, chimişti şi matematicieni la ICPT Câmpina. Și prin sinergismul echipelor formate, ICPT Câmpina a realizat studii de exploatarea zăcămintelor de petrol, cu rezultate remarcabile în România şi în lume. Studenţi şi discipoli ai lui Nicolae Cristea sunt pe toate meridianele globului şi au dus faima României şi a municipiului Câmpina în toata lumea. Nicolae Cristea, fiul lui Ilie si al Carolinei, a locuit în casa proprietate personală pe strada Plevnei Nr. 45B împreună cu soţia sa Lucia Cristea. A decedat în decembrie 2003.
Nicolae Viorel Popescu
Nicolae Viorel POPESCU s-a născut în data de 25 septembrie 1939 la Moreni, judeţul Dâmbovița. A absolvit facultatea de Fizică-Matematică de la Universitatea „C.I. Parhon” din Bucureşti, în specialitatea Mecanică-Hidraulică, în iunie 1960. După primii patru ani petrecuți în învățământ, a ajuns cercetător științific la ICPT. Dacă cei mai apropiați dintre colaboratori îl numeau Nașul, elevii pe care îi pregătea riguros pentru admiterea la facultate îl prețuiau nespus, alintându-l Meșterul. A fost un eminent matematician, începându-și cariera profesională ca profesor de gimnaziu și terminând-o ca senior cercetător științific și șef al Laboratorului „Simularea Numerică a Zăcămintelor” din ICPT.
Dintre reperele profesionale, se disting următoarele:
1960 – 1964 Profesor de Matematică:
1960 la Şcoala Elementară Mălăieşti, Prahova;
1961 la Şcoala Medie Vălenii de Munte, Prahova.
1964 – 2001 Cercetător Ştiinţific la ICPT Câmpina, Prahova:
1964 – Cercetător Stagiar;
1966 – Cercetător Ştiinţific;
1971 – Cercetător Ştiinţific Principal III;
1991 – Șef Laborator Modelare Matematică;
1994 – Senior Cercetător Științific;
1996 – Consilier Ştiinţific al ICPT Câmpina;
1996 – Șef Laborator Simulare Numerică a Zăcămintelor;
2001 – Cerere de pensionare la limită de vârstă.
Realizările sale au dus faima ICPT și a Câmpinei în lumea științifică din domeniul petrolului:
A fost formator de școală românească în domeniul MODELĂRII MATEMATICE şi al aplicării calculatoarelor numerice la ICPT Câmpina, având la bază conceptul de echipă multidisciplinară.
Cu echipele multidisciplinare de la ICPT Câmpina a aplicat modelarea si simularea numerică a proceselor din industria de petrol cu care s-au adus importante creşteri de producţie şi de factori de recuperare a ţiţeiului si gazelor din zăcămintele de petrol;
A elaborat numeroase lucrări de cercetare şi a prezentat rezultatele lucrărilor la colocvii şi simpozioane naţionale şi internaţionale.
În afara programului de la ICPT Câmpina:
A predat lecţii de matematică pentru elevii de liceu cu care a avut rezultate remarcabile la admiterea în facultăţi precum şi la olimpiadele locale, judeţene şi naţionale;
A predat lecţii de introducere în programarea calculatoarelor numerice utilizând limbajul FORTRAN pentru elevi de liceu, organizate la Casa de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina;
A fost donator de cărţi la Biblioteca Municipala Câmpina, a finanţat şi antrenat echipe de handbal de elevi din Câmpina cu care a participat la competiţiile şcolare, obținând rezultate de excepție.
Nicolae Viorel Popescu a fost un mare profesor de matematică. Personalitate remarcabilă și lider al modelării și simulării numerice în comunitatea științifică românească, era apreciat de toată lumea pentru înalta sa competență și generozitate. A contribuit la promovarea municipiului Câmpina în ţară şi în stăinătate. Discipoli ai d-lui Nicolae Viorel Popescu sunt acum pe toate meridianele globului, ducând faima României şi a municipiului Câmpina în toată lumea.
In 2001, la pensionare, Nicolae Viorel POPESCU a lăsat „moştenire” colegilor săi din ICPT reușita următoarelor activităţi: Dezvoltarea software in-house, Managementul bazelor de date, Administrarea sistemelor hardware și Modelarea integrată a zăcămintelor de hidrocarburi. Modelarea integrată a zăcămintelor folosind Sistemul Software Integrat a fost o activitate remarcabilă în Petrom SA, companie pe care au vizitat-o numeroase delegaţii din ţară şi străinătăte. În august 2004, la privatizarea ICPT, austriecii de la OMV Petrom SA au găsit un institut de cercetare la standarde europene și datorită muncii de cercetare a lui Viorel Popescu. Acesta a locuit pe strada Victoriei nr.4 în Câmpina împreună cu soţia sa Victoria, precum și cu copiii lor: Viorica, Victor Dumitru și Veronica. Nicolae Viorel Popescu s-a stins din viață în 16 iulie 2009, dar amintirea Nașului și a Meșterului nu se va stinge niciodată din inimile celor care l-au cunoscut.
Adrian BRAD
Multumesc, si pe aceasta cale, Primarului municipiului Campina si Consiliul Local pentru aprobarea si acordarea, în ședința de joi, 25 ianuarie 2018, a titlului de „Cetățean de onoare post-mortem” lui Nicolae Cristea și lui Nicolae Viorel Popescu.
De asemenea, multumesc domnului Adrian BRAD pentru articol profesional scric despre acest eveniment important al comunitatii stiintifice din municipiul nostru.
Sper sa mai colaborez, in acest an centenar, cu Ziarul Oglinda de Azi in folosului cercetarii stiintifice si industriei de petrol din Romania.