Mormântul Iuliei Hasdeu, o bijuterie a Cimitirului Bellu, va fi în sfârșit securizat

Consiliul General al Municipiului București a aprobat, în cadrul rectificării bugetare din luna august, alocarea sumei de 100.000 de lei pentru expertizarea tehnică a Monumentului funerar Iulia Hașdeu, un prim pas spre salvarea unuia dintre cele mai încărcate de simboluri și emoție monumente ale Cimitirului Bellu.
Anunțul a fost făcut de către administratorii paginii Cimitirul Bellu – Muzeu în aer liber: „Venim la voi cu o veste absolut minunată. Mormântul Poemă al Iuliei Hașdeu primește bănuții necesari pentru punerea în siguranță! Doamna consilier general al CGMB, Diana Mardarovici, o iubitoare a patrimoniului și a orașului, s-a zbătut pentru ca acest proiect să fie adus în fața autorităților. Astfel, Mormântul Poemă al Iuliei Hașdeu capătă o șansă să supraviețuiască și să bucure turiștii și pe cei pasionați de viața și opera acestor mari personalități”.
Un merit deosebit îl are Aura Dobre, care în calitate de șef Serviciu Cultură al Primăriei Câmpina, a încercat să identifice soluții privind restaurarea mausoleului, ajungând astfel să ia legătura cu Diana Mardarovici. „In septembrie 2024 am reușit, cu ajutorul unor prieteni, să reînhumăm osemintele Iuliei Hasdeu, iar mausoleul a intrat de atunci, in conservare” – a fost o altă realizare a Aurei Dobre, care la începutul acestui an a demisionat din funcția deținută în cadrul administrației locale.

O poveste născută din durere și iubire

Puține destine au atins sufletele oamenilor așa cum a făcut-o cel al Iuliei Hașdeu, copilul genial al literaturii române, plecată mult prea devreme dintre vii. Devastat de pierderea fiicei sale, B.P. Hasdeu a încercat să păstreze vie legătura cu ea prin ședințe de spiritism. Din aceste comunicări mistice s-ar fi născut, potrivit propriilor sale mărturisiri, planurile Castelului Iulia Hașdeu și ale Mormântului Poema din Cimitirul Bellu, ambele încărcate de simboluri oculte, pietre ce vorbesc despre iubire, durere și speranța reîntâlnirii.
Dincolo de frumusețea lui arhitecturală, mormântul a trăit și o adevărată dramă. De-a lungul timpului și cu precădere după al doilea război mondial, cavoul a fost profanat în repetate rânduri, fiind ulterior închis cu lanțuri. De aici au fost furate mai multe obiecte de valoare, între care și busturile din teracotă ale lui Iisus, Victor Hugo și Shakespeare. Unele dintre artefactele din mausoleu au fost duse în Castelul de la Câmpina spre conservare: bustul Iuliei Hasdeu realizat de sculptorul Ion Georgescu, bustul Iuliei Faliciu-Hasdeu realizat de Carol Stork, biroul Iuliei, basorelieful intitulat „Prinos Iuliei Hasdeu”, placa pe care este gravată partitura melodiei „Sursum” și alte câteva obiecte.
Potrivit Asociației „Călător prin România”, de aici au dispărut busturi, oglinzi, elemente de feronerie și obiecte decorative, fiecare purtând o parte din aura acestei povești unice. Într-un gest de o cruzime greu de înțeles, hoții au ajuns chiar să fure voalul rochiei de mireasă în care Iulia fusese înmormântată, părul rămas pe craniu și, în cele din urmă, craniul însuși.
Asociația „Călător prin România” a reușit, în 2023, recuperarea a două medalioane de bronz, furate în urmă cu mulți ani, care care au fost predate Muzeului B.P. Hasdeu din Câmpina.
Astăzi, Mormântul Poema primește șansa unei renașteri. Fondurile aprobate vor permite expertizarea tehnică necesară pentru punerea în siguranță a monumentului, primul pas spre restaurare și conservare.
Gestul nu este doar o intervenție tehnică, ci un act de recunoștință față de memoria unei familii care a lăsat României nu doar opere, ci și o legendă.