Înfiinţată în anul 1994 sub denumirea de Corpul Gardienilor Publici, Poliţia Locală de azi a trecut prin multe transformări organizatorice generate de legislaţia post-decembristă aflată într-o continuă schimbare în ultimii 25 de ani. Astfel, în perioada 1994-2005, instituţia a funcţionat sub denumirea de Corpul Gardienilor Publici şi a fost condusă de col. Florea Nicolau, în perioada 2005-2010 a funcţionat sub denumirea de Poliţia Comunitară şi a fost condusă de col. Alexandru Lefter şi col. Alexandru Apostol, pentru ca începând din anul 2010 şi până în prezent să funcţioneze sub titulatura de Poliţia Locală, sub conducerea d-nei Carmen Gheorghe (2010 – 2015) şi a d-lui Marius Vişan (din 2015 până în prezent).
Poliţia Locală Câmpina este o direcţie în cadrul Aparatului de specialitate al primarului, fiind în directa subordine a acestuia. Conform statutului, misiunea Poliţiei Locale este aceea de asigurare a unui serviciu de calitate, în interesul comunităţii şi în sprijinul autorităţilor administraţiei locale, exclusiv pe baza şi în executarea legii. Principalele obiective strategice ale Poliţiei Locale sunt dezvoltarea şi eficientizarea activităţii de prevenire şi combatere a fenomenului contravenţional şi infracţional în domeniile de competenţă, încrederea bazată pe transparenţă, legalitate şi profesionalism.
Conform raportului pentru anul 2018, prezentat la începutul acestui an într-o şedinţă a Consiliul Local Câmpina, activitatea Poliţiei Locale a avut ca rezultat constatarea unui număr de 17 infracţiuni şi aplicarea unui număr de 3146 sancțiuni contravenționale (1462 – Serviciul Ordine Publică;1594 – Compartimentul Circulație pe drumurile publice; 91 – Compartimentul Control comercial, disciplină în construcții, afișaj stradal, protecția mediului și evidența persoanei), în cuantum de 496.055 lei. Cele 17 infracțiuni se pot clasifica după cum urmează: 4 infracţiuni privind distrugerea mobilierului urban; 1 infracţiune privind furtul unui autoturism; 1 infracţiune privind conducerea unui vehicul fără permis de conducere; 9 infracţiuni privind executarea lucrărilor de construcţie fără autorizaţie de construire în zone protejate, cu valoare istorică şi arhitecturală. În toate situaţiile sus-menţionate, făptuitorii au fost depistaţi de Poliţia Locală şi predați organelor de cercetare penală. Cele mai numeroase sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea normelor privind circulația pe drumurile publice: 1741. Dintre acestea, 1121 s-au dat pentru oprirea autovehiculelor în locuri nepermise. Se remarcă o creştere substanţială, faţă de anul 2017, a numărului de sancţiuni aplicate pentru abandonarea deşeurilor, activitatea de păstrare a curățeniei domeniului public reprezentând o prioritate a polițiștilor locali pentru anul 2018. Pe de altă parte, 93 de sancțiuni au fost aplicate pentru prevenirea şi combaterea consumului produselor din tutun – sancţiuni aplicate în unităţi de învăţământ, locuri de joacă, spaţii comerciale, locaţii transport în comun. De asemenea, au fost pedepsite contravențional 17 persoane pentru tăieri neautorizate de material lemnos.
În legătură cu disciplina în construcții s-au aplicat 57 de sancțiuni contravenționale, iar de pe domeniul public sau privat al municipiului au fost ridicate 43 de autovehicule. Ca măsuri complementare aplicate, au fost confiscați sau preluați în custodie 14 cai depistați pe domeniul public fără supraveghere; de asemenea, trei vehicule cu tracțiune animală. Gestionarea situaţiilor de tulburare a ordinii şi liniştii publice s-a finalizat cu încheierea unui număr de 84 de procese-verbale de consiliere şi aplanare a stării conflictuale. De asemenea, pentru intrarea în legalitate, au fost transmise 118 notificări în vederea conformării cu dispozițiile Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. În vederea îndeplinirii obiectivelor Protocolului de cooperare din 2017, Poliţia Locală şi Poliţia Municipală au stabilit dispozitive de lucru formate atât din patrule independente, astfel încât să se evite suprapunerea de forţe în zonele de intervenţie, cât şi din patrule mixte (poliţist local/ poliţist naţional). Dispozitivele de lucru au acţionat în conformitate cu scopul protocolului amintit, aplicând 1787 de sancţiuni, cu preponderenţă pentru încălcarea prevederilor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi ale Legii nr.61/1991 privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.
Dincolo de aceste rapoarte anuale ce reflectă, din punct de vedere statistic activitatea Poliţiei Locale, am vrut să aflăm şi alte aspecte, mai puţin cunoscute, legate de activitatea curentă a instituţiei condusă în ultimii patru ani de directorul executiv Marius Vişan, care ne-a acordat interviul următor.
„Avem 40 de angajaţi dintre care 45% sunt trecuţi de vârsta de 50 de ani. Mulţi dintre ei fac faţă cu greu condiţiilor de muncă în teren în regim de opt ore”
– Vă propun să începem acest interviu în mod diferit faţă de unul obişnuit şi anume cu o concluzie din perspectiva şefului Poliţiei Locale, pus în situaţia de a caracteriza, pe scurt, imaginea publică a instituţiei pe care o conduce.
– Mă luaţi tare de la început! Sper ca imaginea Poliţiei Locale să fie una bună în comunitatea noastră, mai ales pentru faptul că facem eforturi susţinute în această privinţă. Zi de zi încercăm să facem faţă, cu efective puţine, tuturor problemelor oraşului ce ţin de competenţa noastră şi să le răspundem cu promtitudine câmpinenilor atunci când ne cer ajutorul. Sunt şi situaţii în care nu putem rezolva anumite sesizări, pentru că acestea nu intră în sfera noastră de activitate, dar le explicăm cetăţenilor unde să se adreseze şi cum să procedeze, în funcţie de fiecare caz. Din perspectiva mea, Poliţia Locală este preocupată să îşi facă datoria şi cred că este loc de mai bine în activitatea noastră. De aceea tind să cred că imaginea instituţiei pe care o conduc este una bună. Sunt sigur că există şi nemulţumiri la adresa noastră, dar sper să fie cât mai puţine şi întemeiate. Când spun întemeiate mă refer la faptul că, de multe ori, ni se reproşează aspecte ce nu ţin de competenţa şi autoritatea noastră. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu putem, de exemplu, să schimbăm noi becurile de la iluminatul public dintr-un parc ori să reparăm o conductă spartă de pe domeniul public ce inundă o proprietate privată. Putem, cel mult, să sesizăm instituţia care se ocupă şi cam atât. Avem multe reclamaţii de acest tip, mergem la faţa locului, le consemnăm şi le transmitem mai departe, pentru ca ulterior să nu se mai întâmple nimic şi reclamanţii să tragă concluzia că Poliţia Locală nu îşi face datoria. Nu este deloc aşa.
– Păreţi foarte sigur de competenţa celor din subordinea d-voastră şi totodată vorbiţi ca un om cu experienţă în domeniu, deşi nu ocupaţi de mult timp această funcţie de conducere. De când vă aflaţi la şefia Poliţiei Locale şi cum arăta, din punct de vedere organizatoric, instituţia la sosirea lui Marius Vişan?
– Îmi cunosc foarte bine oamenii din subordine şi ştiu că îşi fac treaba, chiar dacă mai au şi scăpări. Lucrez de patru ani în acest domeniu şi pot să spun că am acumulat destulă experienţă astfel încât să pot analiza, alături de colegii mei, situaţiile cu care ne confruntăm. Am venit la Poliţia Locală în anul 2015, atunci când instituţia nu mai avea conducător, pe fondul faptului că d-na Carmen Gheorghe a ales să se întoarcă la Poliţia Locală Ploieşti. Timp de şase luni am asigurat interimatul, detaşat fiind de la Direcţia Economică, după care am câştigat concursul şi am preluat funcţia pe perioadă o nedeterminată. Sincer vă spun că la început, în 2015, când am preluat mandatul, am fost dezamăgit de ceea ce am găsit. Spun acest lucru pentru prima dată şi nu vreau să creadă cineva că o fac din răutate, dar ăsta este adevărul. Am crezut că găsesc militărie, organizare serioasă, disciplină şi ordine. N-a fost aşa! Nu exista nici planul de ordine şi siguranţă publică, un document fără de care nu se poate funcţiona, conform legii. Nu mai vorbesc de fişele de post ori regulamentele de ordine interioară. A trebuit să iau totul de la zero. Şi asta în condiţiile în care nu am avut de la cine să preiau activitatea. O altă problemă de care m-am lovit încă de la început a fost aceea a personalului îmbătrânit, care în multe cazuri nu mai face faţă muncii de teren. A trebuit să fac în aşa fel încât fiecare angajat să ajungă în postul adecvat competenţelor şi puterii efective de muncă, ceea ce a fost destul de complicat în situaţia dată.
Din nefericire în acest sens nu ne ajută deloc legislaţia şi nu putem întineri efectivul, aşa cum se întâmplă la alte instituţii de stat. Noi trebuie să aşteptăm pensionarea angajaţilor şi abia după aceea să organizăm noi concursuri. În plus, legislaţia nu ne dă voie să angajăm suplimentar, să mărim efectivul, numărul de poliţişti locali fiind în proporţie directă cu numărul locuitorilor din localitate. Din acest punct de vedere, situaţia Poliţiei Locale este destul de delicată şi activitatea noastră are de suferit. Nu este o scuză, dar gândiţi-vă că un poliţist local se poate afla în situaţia de a uza de forţa fizică ori de a se deplasa în alergare şi nu se mai poate descurca după o anumită vârstă. Nu mai vorbesc de faptul că multora dintre ei le este foarte greu să ţină pasul cu tehnologia digitală. O altă problemă ce ţine de legislaţie este aceea că dacă mâine avem un post liber şi trebuie scos la concurs nu putem refuza înscrierea unui candidat de peste 50 de ani, de exemplu, pentru că se consideră discriminare. Aşa că lucrăm cu oamenii pe care îi avem şi încercăm să facem faţă cerinţelor tot mai complexe din societatea actuală.
– Facem ce facem şi ajungem la eterna scuză „legislaţia e prost făcută şi nu ne permite…”. Câţi angajaţi are astăzi instituţia pe care o conduceţi, cum sunt repartizaţi în organigramă şi ce procent din numărul lor se încadrează în ceea ce numiţi „personal îmbătrânit”?
– Faptul că legislaţia este, în unele privinţe, prost făcută şi ne lovim de absurdităţile ei este o realitate. Nu caut o scuză când vă spun că legea nu ne permite să întinerim personalul atât cât ne dorim, astfel încât să putem face faţă provocărilor zilnice. Vă spun adevărul şi prin asta nu vreau să-mi ofensez colegii care se încadrează în această categorie. Sunt oameni serioşi care fac tot ceea ce li se cere la locul de muncă, oameni pe care ne bazăm şi alături de care lucrăm cât se poate de bine, în condiţiile date. Politica de personal ce vine din urmă are efecte în prezent, dar nu vă pot spune după ce criterii a fost făcută. Evident că s-a pornit prost încă de la începuturi, din vremea gardienilor publici, dar cu o legislaţie bună în prezent am putea rezolva multe lucruri. Vă dau exemplul celor din Ministerul de Interne care pensionează personalul foarte devreme. La noi de ce nu se poate face acest lucru? În ceea ce priveşte numericul poliţiştilor locali, în prezent avem un efectiv de 40 de angajaţi dintre care 45% sunt trecuţi de vârsta de 50 de ani. Mulţi dintre ei fac faţă cu greu condiţiilor de muncă în teren, în regim de opt ore, atât iarna, cât şi vara. Tot ceea ce sper este să se schimbe legislaţia în domeniu. Numeric vorbind, suntem destul de puţini şi vă explic de ce spun asta. În momentul de faţă avem Serviciul Dispecerat ce funcţionează non-stop, cu un coordonator şi 4 poliţişti locali în subordine care se ocupă exclusiv de asta, avem Serviciul Control în subordinea căruia este şi Compartimentul Circulaţie – cu un şef serviciu şi alţi 9 poliţişti locali ce răspund de disciplina în construcţii, protecţia mediului, comercial, evidenţa persoanei, circulaţie pe drumurile publice, avem Serviciul de Ordine Publică şi Pază Obiective – cu un şef serviciu, 5 poliţişti locali în pază la Primărie şi 18 poliţişti locali pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice împărţiţi în trei schimburi a câte două echipaje pe schimb. Aici este de subliniat faptul că aceste două echipaje merg la sesizări, patrulează în toate cele zece zone în care este împărţit oraşul – inclusiv albiile râurilor şi răspund de tot ceea ce înseamnă munca de teren. Şi, cu voia dvs., mai sunt şi eu, director executiv. Ăştia suntem toţi! De când am venit eu, avem o înţelegere cu cei de la Poliţia Naţională să patrulăm concomitent în zone diferite astfel încât să acoperim pe un schimb cât mai mult din perimetrul oraşului. Mare parte din timp se patrulează pedestru, astfel încât poliţiştii locali să poată intra în contact direct cu cetăţenii. Aş vrea să putem să avem câte o patrulă pe fiecare sector, după modelul sectoriştilor de odinioară, dar este practic imposibil în momentul ăsta. Sunt situaţii în care suntem obligaţi să trimitem în teren trei patrule, în cele 24 de ore de supraveghere şi vă spun că în ziua respectivă bulversăm toată activitatea curentă.
– Ne spuneţi că din 40 de poliţişti locali doar două echipaje patrulează efectiv pe stradă în tot perimetrul oraşului, asigurând ordinea publică. Nu sunt prea puţini în comparaţie cu nevoile comunităţii noastre?
– Asta este situaţia reală şi oamenii trebuie să ştie acest lucru. Încercăm să facem faţă cu aceste două echipaje pe schimb şi să ajungem peste tot unde este nevoie. Vă daţi seama că nu putem acoperi în acelaşi timp toată problematica, dar ne mobilizăm pe cât este omeneşte posibil. În decursul a 24 de ore cele două echipaje ajung, cel puţin o dată, în toate zonele oraşului. Răspundem la sesizări, prin dispecerat şi deplasăm cel mai apropiat echipaj în zona de unde vine solicitarea. Sesizările sunt prioritare şi echipajul are obligaţia să ajungă în şapte minute. Se întâmplă să întârzie între două şi cinci minute, dar întotdeauna ajunge acolo unde este solicitat. Nu cred că există sesizare la care să nu se deplaseze Poliţia Locală. Avem multe cazuri legate de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor selective.
Primim reclamaţii de la cetăţenii care sunt nemulţumiţi de faptul că lângă acele containere speciale, amplasate în diverse zone din oraş, se strâng mormane de carton, PET-uri şi alte materiale reciclabile. De cele mai multe ori acest lucru se întâmplă pentru că reciclabilele nu mai au loc în containere şi nu putem amenda oamenii care le aduc şi nu au unde să le pună. Mai sunt şi cazurile în care anumiţi cetăteni aruncă piese de mobilier, geamuri sparte ori moloz lângă aceste containere, ceea ce este interzis. Facem anchete, îi depistăm pe făptaşi şi îi sancţionăm conform legilor în vigoare. La acest capitol am dat în jur de 250 de amenzi pe an. Cu toate astea, trebuie găsită o soluţie şi am înţeles că administraţia locală şi operatorul de salubritate lucrează la amplasarea unor platforme speciale, pentru deşeuri voluminoase de acest tip, ce urmează să apară în mai multe zone din oraş.
„Suntem sunaţi şi chemaţi şi pentru faptul că s-a rupt firul de la cablul tv, până aici s-a ajuns”
– Din ceea ce spuneţi lăsaţi să se înţeleagă faptul că mare parte din activitatea de zi cu zi a poliţiştilor locali se bazează pe sesizările sosite de la cetăţeni. Ce mai reclamă câmpineanul zilelor noastre?
– Absolut orice. De la faptul că este deranjat de cocoşul vecinului care îi cântă în cap dis-de-dimineaţă, până la hărmălaia copiilor din parcurile de joacă ori spaţiile dintre blocuri. Cazuistica este foarte complexă şi suntem nevoiţi, cum spuneam mai înainte, să ne deplasăm şi să intervenim la orice solicitare. Avem zile în care agenţii sosesc la sediu cu agendele pline de sesizări mai mult sau mai puţin serioase. Primim zeci de adrese scrise la care trebuie să răspundem în termen şi multe altele. Suntem sunaţi şi chemaţi şi pentru faptul că s-a rupt firul de la cablul tv, până aici s-a ajuns. Noi selectăm toate aceste sesizări şi în funcţie de competenţele noastre le rezolvăm ori le trimitem mai departe la instituţiile responsabile. De multe ori oamenii nu primesc răspunsuri de la aceste instituţii şi ne reproşează tot nouă acest lucru. Poate de aici şi nemulţumirea multora dintre ei în ceea ce priveşte activitatea noastră, cu toate că nu avem nicio vină. Statistic vorbind, faţă de 250 de sancţiuni date de Poliţia Locală în anul 2014, astăzi am ajuns la aproximativ 4000 de sancţiuni pe an. De aici se poate observa implicarea noastră în viaţa comunităţii şi faptul că încercăm să ne facem treaba. Să nu se înţeleagă că vânăm greşelile oamenilor ori mai ştiu eu ce. Dimpotrivă, politica noastră este aceea a prevenţiei, a dialogului şi în ultimă instanţă a sancţiunii. Sigur că cei 4000 de cetăţeni sancţionaţi anual nu ne prea iubesc şi de aici şi anumite comentarii răutăcioase pe care le vedem pe reţelele de socializare ori le auzim prin viu grai. Obiectivul nostru este să asigurăm ordinea în comunitate, să punem în aplicare legislaţia locală şi mai puţin să primim aplauze ori să fim simpatici.
– Aveţi atribuţii şi în ceea ce priveşte parcările neregulamentare. Sunt zile în care oraşul este sufocat de prezenţa unui număr foarte mare de autovehicule, lăsate adesea de şoferi oriunde găsesc un metru de stradă ori de trotuar liber. În aceste situaţii, care au devenit tot mai dese, Câmpina pare un oraş cuprins de haos. Ce măsuri luaţi în acest sens?
– Este o problemă destul de complexă, pentru că infrastructura oraşului este depăşită. Noi aplicăm partea noastră de sancţiuni şi încercăm să intervenim în zonele nevralgice, dar rezolvarea trebuie găsită de comun acord cu toate instituţiile abilitate, Poliţie Naţională, Primărie. Ştiu că există un studiu de trafic comandat şi trebuie văzut ce prevede şi cum poate fi aplicat. Este evident că avem nevoie de parcări suplimentare şi poate chiar de o redesenare a traficului rutier, cu sensuri unice utile care să ne scape de aglomeraţie în perioadele de vârf. La modul concret, noi îi sancţionăm pe cei ce parchează neregulamentar în zonele intens circulate, suntem prezenţi dimineaţa şi în jurul prânzului în proximitatea şcolilor unde se produc ambuteiaje, îi sancţionăm pe cei ce parchează pe locurile destinate celor cu handicap şi în general încercăm să menţinem un echilibru în trafic.
– Pentru că tot a venit vorba de şcoli să abordăm şi problematica legată de elevii câmpineni, mai ales de cei din licee. Este ştiut faptul că o parte dintre ei chiulesc frecvent de la şcoală, merg prin baruri şi cafenele ori se strâng ciorchine, la fumat, în scările blocurilor, deranjând locatarii . Să nu mai vorbim de alte aspecte mai grave, ţinute sub preş de autorităţi şi de profesori, despre care auzim numai zvonuri, cum ar fi acela legat de consumul de droguri. Ce ne puteţi spune despre asta?
– Avem sesizări în acest sens şi încercăm să le rezolvăm. De obicei, până în ora 14, verificăm zonele din proximitatea şcolilor şi îi legitimăm frecvent pe tinerii găsiţi în astfel de locuri. Fenomenul a mai scăzut în intensitate faţă de alţi ani şi n-aş putea să spun că avem probleme mari din punctul ăsta de vedere. Suntem în limita normală. Dacă sunt cazuri mai speciale ne adresăm conducerii şcolii de care aparţin elevii şi după caz chiar părinţilor. În rest, nu este de competenţa noastră să verificăm alte aspecte legate de lucrurile grave la care vă referiţi. Sunt alte instituţii care le anchetează.
– Dacă ar exista posibilitatea să vi se aprobe toate cerinţele în legătura cu activitatea Poliţiei Locale, care ar fi acelea?
– Îmi doresc multe, pentru că nu sunt mulţumit cu ceea ce am reuşit până în prezent. În primul rând aş vrea să dotez agentul cu acea cameră de luat vederi care să înregistreze orice convorbire/ eveniment şi astfel să putem vedea tot ce se întâmplă la intervenţiile din teren. Aş vrea să avem legi care să ne permită o mai bună organizare internă şi implicit să ne ajute în activitatea de zi cu zi. Personal, mi-aş dori să reuşesc să-i capacitez 100% pe angajaţii noştri şi să reuşim să facem mai mult şi mai bine pentru comunitate.
– Vă gândiţi să acordaţi o mai mare atenţie transparenţei, dialogului cu cetăţenii în ceea ce priveşte activitatea Poliţiei Locale? Poate chiar o pagină a instituţiei pe reţelele de socializare sau un site?
– Am şi făcut un prim pas în acest sens. Cetăţenii ne pot contacta şi pe WhatsApp la numărul 0749-263.001, să ne transmită în timp real sesizările ori imagini cu ceea ce consideră că este în neregulă. De asemenea, ne pot scrie mesaje şi pe site-ul Primăriei. Încă n-am luat în calcul să deschidem o pagină pe o reţea de socializare şi nici un site propriu. Este o idee bună şi în măsura în care găsim soluţii în ceea ce priveşte persoana care să le administreze, o punem în aplicare. Este important să avem o relaţie deschisă cu cetăţenii, să îi informăm şi să fim informaţi.
