Liliana Ene, directorul Bibliotecii Municipale “C. I. Istrati”: “Dacă plăcerea pentru lectură se învaţă încă din copilărie, viitorul adult îşi va găsi mereu timp pentru această activitate de suflet”

Se poate spune şi aşa. În copilărie, îmi doream să fiu învăţător sau profesor. Este o meserie care necesită pasiune pentru carte. Am trăit printre cărţi, deoarece tatăl meu are o bibliotecă personală destul de bogată. Ştiu că m-a impresionat faptul că îşi realizase o ştampilă pe care o aplica pe fiecare volum care intra în posesia lui. Având cărţile la îndemână tot timpul, am descoperit plăcerea cititului. Constat acum cu tristeţe faptul că oamenii nu se mai laudă cu bibliotecile personale, ci cu plasma cu cea mai mare diagonală. Nu pot decât să îi mulţumesc tatălui meu pentru această pasiune şi să accentuez faptul că părinţii au un rol major în dezvoltarea intelectuală a copiilor. Încerc să-i insuflu fiicei mele dragostea de carte, citindu-i în fiecare seară. Pentru mine, lectura este un prilej de a mă relaxa, de a uita de grijile cotidiene, de mă transpune în alte lumi, în alte poveşti de viaţă. Lectura îmi oferă linişte şi îmi limpezeşte gândurile. Evident, selectez cu atenţie tot ceea ce citesc. 

Cum a fost întâlnirea cu Biblioteca din Câmpina şi cum aţi devenit conducător al acestei instituţii? 

Cu Biblioteca din Câmpina m-am întâlnit cu mulţi ani în urmă. Ca elev, mergeam adeseori să caut cărţile pe care nu le găseam în biblioteca tatei. Pe vremea aceea, biblioteca funcţiona într-o clădire din apropierea cartierului în care locuiau părinţii mei. În perioada studenţiei, petreceam ore întregi în biblioteca Facultăţii de Litere, la Biblioteca Naţională sau la Biblioteca Centrală Universitară. Am optat pentru Secţia de bibliologie şi ştiinţa informării, captivată fiind de ceea ce-mi povestea vara mea, care urma la momentul acela cursurile de master ale acestei secţii. Îmi doream foarte mult să ajung să lucrez în acest mediu. Am fost, timp de trei ani bibliotecar la Muzeul Memorial „B. P. Hasdeu”. Postul de responsabil al Bibliotecii Municipale l-am obţinut în anul 2009, odată cu pensionarea doamnei Petra Briciu. A fost mai întâi o perioadă de interimat, iar în ianuarie 2010, a fost organizat concursul de ocupare a acestei funcţii. Încă din primele săptămâni am căutat să cunosc noile condiţii de muncă, să cunosc colectivul şi să mă integrez, să formăm o adevărată echipă. Nu a fost dificil. O bibliotecă este, prin definiţie, un loc minunat, liniştit, unde vii în contact cu mulţi oameni deosebiţi, locul în care te îmbie mereu mirosul de carte.

Ce înseamnă să lucrezi într-o bibliotecă? 

Pentru mine, a lucra într-o bibliotecă este un lucru minunat. A fi bibliotecar presupune să vii în întâmpinarea aşteptărilor publicului cititor, să determini oamenii să treacă pragul bibliotecii cât mai des, să îi ajuţi în găsirea informaţiilor de care au nevoie, să fii creativ şi dispus să înveţi mereu ceva nou, deoarece această profesie s-a schimbat mult în ultimii ani. Bibliotecarul de azi, pe lângă lucrul cu cartea, este şi un animator cultural, un creator de evenimente menite să atragă cât mai mulţi utilizatori. Oamenii văd, în general, cărţile pe rafturi, periodicele sau celelalte medii pe care este stocată informaţia. Pentru a ajunge la această informaţie este nevoie de prezenţa bibliotecarului, care efectuează toate operaţiunile necesare, de la înregistrarea documentelor, până la prelucrarea informaţiei, astfel încât cei interesaţi să găsească ceea ce caută. Pe lângă sarcinile specifice, bibliotecarul organizează expoziţii, concursuri, vizite la bibliotecă, lansări de carte, ateliere de creaţie, vizionări de film, etc. Aceste activităţi presupun o organizare şi o pregătire prealabilă a materialelor necesare, a spaţiului şi apoi implicarea efectivă în desfăşurarea lor.

Cum priviţi lumea din spatele cărţilor? 

Aceasta pare o întrebare cu dublu înţeles. În primul rând, bibliotecarul care stă ascuns în spatele cărţilor, aşteptând cititori, nu mai există. Bibliotecarul contemporan se implică activ în atragerea publicului, se perfecţionează în oferirea de noi servicii, merge la întâlniri profesionale, el ştie să utilizeze noile tehnologii, îşi promovează biblioteca prin diverse mijloace, colaborează cu alte instituţii de cultură. 

Dacă ne referim la lumea din spatele cărţilor, cea pe care o descoperim citind, vă pot spune că este o lume extrem de frumoasă, chiar dacă nu întotdeauna există un „happy-end”. 

Mai sunt câmpinenii interesaţi de lectură? Cum pot fi aceştia atraşi la bibliotecă?

Nici mai mult, nici mai puţin decât locuitorii altor oraşe. Statisticile spun că doar 10-15 % dintre români frecventează o bibliotecă. Datorită faptului că oferta de servicii a fost îmbogăţită în ultimii ani, numărul de utilizatori creşte de la an la an. Ideal ar fi, totuşi, ca proporţia celor care au permis la bibliotecă să fie mult mai mare. De când am preluat conducerea bibliotecii, atragerea noilor utilizatori este o preocupare continuă. Am început cu realizarea unor pliante de promovare pe care le-am distribuit în unităţile de învăţământ. Apoi ne-am ocupat de realizarea şi actualizarea permanentă a site-ului www.bmcampina.ro. Cititorii ne pot găsi chiar şi pe Facebook, unde postăm fotografii şi informaţii privind cele mai recente activităţi desfăşurate la bibliotecă. O altă metodă de promovare sunt concursurile la care participă foarte mulţi elevi: concursul de teatru, care a ajuns la a cincea ediţie, concursurile de desene şi poveşti cu diverse teme. În anul 2014 am demarat, în colaborare cu Cercul Literar „Geo Bogza”, o campanie de pedagogie a lecturii. Aceasta a avut ca scop creşterea interesului pentru lectură în rândul elevilor şi familiarizarea acestora cu scriitorii din Câmpina. Am mers împreună cu scriitorii câmpineni în şcoli şi licee. Redacţia revistei a pregătit pentru aceste întâlniri un chestionar privind interesul actual faţă de lectură. Fotografii de la toate întâlnirile pot fi regăsite pe site-ul nostru, la secţiunea Evenimente culturale. 

Ţinând cont de tehnologia avansată, cât de interesaţi mai sunt copiii să calce pragul instituţiei? Cum li se poate insufla acestora gustul pentru lumea minunată a cărţilor?

Din fericire, copiii vin la bibliotecă, fie aduşi de părinţi sau profesori, fie din proprie iniţiativă. Ei vin să împrumute cărţi, să descopere lucruri noi, să se joace, să vizioneze filme inspirate din programa şcolară. Relaţia bibliotecar – cititor copil este foarte importantă, deoarece bibliotecarul, alături de familie şi şcoală, are misiunea de a-i insufla copilului gustul pentru lectură. În acest scop, organizăm concursuri şi ateliere de creaţie şi descoperim cu bucurie faptul că toţi copiii sunt încântaţi, chiar şi atunci când primesc doar o diplomă de participare. Un exemplu ar fi Concursul de teatru pentru elevi, pe care Biblioteca Municipală îl organizează de şase ani consecutiv, concurs la care se înscriu zeci de copii de la toate şcolile din Câmpina. Prin diversitatea serviciilor pe care le oferă biblioteca de azi utilizatorilor şi prin activităţile culturale desfăşurate, este mult mai uşor să atragem un public numeros, format atât din copii, cât şi din adulţi, spre lumea cărţilor şi a lecturii. Interacţionez aproape zilnic cu adolescenţi care vin la bibliotecă doar pentru a folosi computerul şi descopăr că majoritatea utilizează perfect noile tehnologii, dar, din păcate, au deficienţe grave în a se exprima. De fiecare dată când îi îndrum spre a împrumuta o carte, par jenaţi sau plictisiţi. Lectura devine pentru aceşti tineri o activitate desuetă. Cel mai trist este faptul că ei nu par să conştientizeze efectele pe termen lung. Din acest motiv, este bine să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a călăuzi copilul, încă de la cea mai fragedă vârstă, către activităţi care să îl formeze frumos ca om. Văzându-mă citind, fiica mea face acelaşi lucru. Copilul de astăzi este tânărul de mâine, iar dacă plăcerea pentru lectură se învaţă încă din copilărie, viitorul adult îşi va găsi mereu timp pentru această activitate de suflet.

Ce cărţi se mai împrumută? 

Sunt preferate în rândul tinerilor, în afara programei şcolare, romanele psihologice, de aventuri, cele poliţiste, SF-urile. Adulţii caută în general beletristică sau cărţi de specialitate. Am observat în ultima perioadă un interes crescut pentru cărţi având ca teme dezvoltarea personală sau medicina naturistă. La sala de internet cu acces gratuit avem utilizatori de toate vârstele (de la 7 ani până la 60-70 de ani). Personalul bibliotecii vine în ajutorul celor care nu ştiu să folosească bine computerul sau al celor ce vor să caute anumite informaţii pentru diverse lucrări. De asemenea, la sala de lectură, sunt consultate zilnic ziarele şi revistele la care avem abonament şi cărţile de referinţă. 

Mai donează oamenii cărţi bibliotecii?

Da, destul de des. Este un mijloc eficient de a îmbogăţi fondul de carte. Evident, ne confruntăm cu lipsa spaţiului şi facem întotdeauna o selecţie. Acceptăm cărţi pe care nu le avem deja în colecţii şi care sunt în stare bună. Metoda principală de dezvoltare a colecţiilor este achiziţia de carte, procedeu care se realizează pe baza consultării noutăţilor editoriale, a programelor şcolare şi a preferinţelor cititorilor. Avem un caiet special în care notăm tot ceea ce doresc cititorii noştri să regăsească în bibliotecă. În fiecare an am obţinut finanţare din partea Primăriei Câmpina la acest capitol şi reuşim să cumpărăm anual în jur de 700-800 de volume plus abonamentele la 12 publicaţii periodice naţionale. 

Ce fel de activităţi desfăşuraţi în cadrul bibliotecii şi ce proiecte de viitor aveţi? 

Organizăm cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Câmpina manifestări culturale care au devenit deja tradiţie, sărbătorind spre exemplu diverşi scriitori români, Ziua Mondială a Cărţii, Ziua Bibliotecarului, Ziua Europei, Ziua Drapelului Naţional, Ziua Naţională. Pe lângă acestea, la Biblioteca Municipală au loc periodic lansări de carte, vizite ale elevilor, concursuri, campanii de atragere spre lectură. Toate acestea se pot regăsi pe site-ul bibliotecii www.bmcampina.ro. Un proiect de viitor foarte  important este finalizarea introducerii întregului fond de carte în programul de bibliotecă TINREAD. Astfel, biblioteca va dispune de catalog informatizat şi cei interesaţi vor putea afla de acasă dacă un exemplar este disponibil, accesând link-ul existent pe site. Este un proces care necesită multă muncă din partea mea şi a colegelor mele, dar care va uşura foarte mult activităţile de regăsire a documentelor sau de evidenţă a împrumuturilor. 

Care este cartea dumneavoastră preferată?

Îmi este greu să mă opresc la o singură carte. Am avut cărţi preferate în copilărie, în adolescenţă, am cărţi preferate acum. Sau mai bine spus, am autori preferaţi. Mircea Eliade, Ernest Hemingway, surorile Brontë, Jules Verne, Victor Hugo, Marcel Proust, Jose Saramago, John Fowles sunt doar câteva exemple. Recent, am descoperit un autor francez contemporan, care scrie romane extraordinare. Este vorba despre Guillaume Musso. Citesc de asemenea cu mare plăcere cărţile scriitorilor câmpineni. În ultima perioadă am tradus foarte mult din literatura universală, în special poezie şi interviuri cu poeţi, pentru revista Urmuz. Este o activitate stimulativă, care îmi deschide mereu noi oportunităţi şi preferinţe în ceea ce priveşte lectura. 

Care sunt satisfacţiile pe care le culegeţi de pe urma acestei profesii?

Cred că fiecare profesie, atât timp cât este practicată cu pasiune, oferă satisfacţie. În ceea ce priveşte meseria de bibliotecar, satisfacţiile nu sunt materiale, ci spirituale. Ele vin din mulţumirea pe care o observi pe chipurile oamenilor sau chiar exprimată în cuvinte, atunci când le oferim cărţile sau informaţiile necesare. Eu simt o imensă bucurie privind fericirea de pe chipul copiilor care participă la concursurile organizate de bibliotecă. De asemenea, marile câştiguri ale acestei profesii sunt posibilitatea de a interacţiona cu persoane inteligente şi creative şi cea de a petrece o mare parte din timp în mijlocul cărţilor.

Andreea Ştefan