Știri

Lectura NU dăunează grav sănătăţii!

Istoria verişorilor uitaţi

Rezumarea istoriei învăluite într-o ceaţă densă a aromânilor (sau macedo-românilor sau vlahilor) reprezintă o încerare foarte dificilă, dacă nu imposibilă. Chiar şi recenzarea unei cărţi despre aromâni este delicată, având în vedere multitudinea problematicilor  pe care o ridică studiul unui popor mai puţin cunoscut,locuind în mai multe ţări. Atunci când acestea mai sunt şi balcanice, chestiunea devine şi mai spinoasă având în vedere recrudescenţa naţionalimului. În primul rând însăşi originea acestui popor rămâne oarecum o enigmă căci se învârte în jurul dezbaterii: reprezintă ei rămăşiţele romanităţii sud-dunărene sau au migrat de la nord de Dunăre având în vedere şi preocupările lui esenţiale: păstoritul? Recuperarea acestei tematici, ocultată de cincizeci de ani de regimul comunist a avut loc totuşi după 1989. Volumul „Aromânii. Istorie, limbă, destin” coordonat de Neagu Djuvara, el însuşi cu origini aromâne, adună mai multe studii publicate în 1988 în revista de specialitate a  Institut National des Langues et Civilisations Orientales (INALCO) din Paris, editată în limba română pentru prima dată în 1996, reeditată în 2012. Totul a plecat de la o comunicare a lui Neagu Djuvara din 1986 despre diaspora aromână care a stârnit interesul francezilor. Volumul urmăreşte chestiunea aromânească din mai multe unghiuri de cercetare, folosind elemente de istorie, istorie comparată, lingvistică pentru a retrasa destinul unui popor cam prea uşor uitat.
Capitala simbolică dar şi economică a aromânilor a fost Moscopole (actualul târg albanez Voskopoje) aflat pe vechiul, anticul drum comercial Via Egnatia care lega Durres, portul albanez la Adriatica de Salonic. Pe la mijlocul secolul al XVIII-lea când oraşul a cunoscut perioada sa de maximă înflorire şi expansiune economică ar fi avut între 40.000 şi 60.00 de locuitori. Djuvara crede că aceste cifre ar fi exagerate, considerând că cifra de 20.000 ar fi mai aproape de realitate. Chiar şi asa, “la începutul secolului al XIX-lea se mai vedeau ruinele a 22 de biserici, fără a mai socoti marea mănăstire Prodromos, în afara zidurilor.” Orasul avea aproximativ 20-22 de cartiere avand in vedere ca, in general, fiecare biserica deserva unul. Prosperul oras a fost victima lacomiei bandelor iesite complet de sub autoritatea centrala de la Istambul, el fiind pradat serios in 1769 si devastat in 1788. Fiind nevoiţi să părăsească Moscopole “ei au plecat uneori foarte departe şi s-au împrăştiat pentru a evita, pe cât posibil, să-si faca concurenta uni altora. (…) grosul emigraţiei aromânilor s-a îndreptat spre vechile posesiuni ale coranei ungare: Banatul, Ungaria propriu-zisa, Slovacia, Transilvania.” Ne-ar fi interesat si trei analize punctuale: colonziarea lor in Cadrilater (judetele Caliacra si Durostor) infiintarea statului marioneta Principatul de Pind si Meglen in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial, un episod total necunoscut si  implicarea lor in Miscarea Arhanghelului Mihail. ( Printre fruntasii legionari cu origini aromane se numara doi dintre cei trei Nicadori care l-au asasinat la Sinaia pe I.Ghe. Duca: Ion Caranica co- fondatorul in 1932, împreună cu Constantin Papanace, a publicației Armatolii, tribună de luptă pentru apărarea drepturilor coloniștilor aromâni persecutați de regimul de la Bucureșt, in inchisoare ar fi scris o carte despre problemele aromanilor apud Wiekipedia1dar si Doru Belimace. Constantin Papanace  a fost seful Tineretului Legionar Macedonean, autor si al unor carti despre problematica aromana). Concluziile îi aparţin domanie Matilda Caragiu-Marioţeanu: „Dispariţia lor trebuie împiedicată cu orice preţ, căci această etnie sud-dunăreană este veche de 2000 de ani şi trebuie să persiste spre folosul latinităţii, al românităţii şi al balcanităţii.” Căci aromânul „spune cu bucurie, când se întâlneşte cu un român nord-dunărean, acolo, pe pământ balcanic sau oriunde: şi-eu hiu armânu! „şi eu sunt român” („ca şi tine!”) 

Codruţ CONSTANTINESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare