În timp ce, la Iaşi, zeci de mii de pelerini se închinau la moaştele Sf. Parascheva, la Câmpina, “Biserica de lemn” de lângă Autogară, ce poartă hramul acestei mari sfinte făcătoare de minuni, era plină ochi de numeroşi enoriaşi ai parohiei păstorite de părintele Grigore Melnic, precum şi de mulţi credincioşi veniţi din alte parohii câmpinene sau din localităţile învecinate municipiului nostru. Biserica nu este prea lungă, dar are o lăţime considerabilă, astfel că, în interiorul ei, s-au putut strânge, pentru a se ruga la Dumnezeu şi la Sf. Parascheva, peste două sute de creştini. Pentru că biserica devenise neîncăpătoare, alte zeci de persoane se rugau şi ascultau slujba de hram pe scările şi în curtea lăcaşului de cult. “Sfânta Parascheva, care a trăit în secolul al XI-lea, încă din tinereţe a dorit viaţă duhovnicească. A trecut la Domnul la vârsta de aproape 25 de ani. A răspuns chemării lui Dumnezeu şi a făcut roditor în sufletul şi viaţa ei cuvântul Evangheliei. De aceea curăţia sufletului şi a vieţii ei şi bunătatea ei o fac mult milostivă şi mult folositoare, cum o pomenim în toate rugăciunile şi cântările adresate ei: Bucură-te Sf. Paraschevo mult folositoare. Deci, pentru că a devenit totalmente transparent duhovniceşte, deschisă cu sufletul în ascultarea cuvântului lui Dumnezeu, şi prin rugăciune şi fapte bune a arătat cuvântul roditor în viaţa ei sfântă, ea a devenit rugătoare pentru mulţi, ajutătoare celor care strigă după ajutor”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Daniel, la slujba pe care a oficiat-o la Catedrala Metropolitană din Iaşi, duminică 14 octombrie 2012, în ziua cinstirii Sf. Cuvioase Parascheva.
Ziua de 14 octombrie, care marchează mijlocul toamnei, are semnificaţii deosebite, care se regăsesc în calendarul popular şi care, în lumea satului, încă sunt bine cunoscute. În popor, Sfânta Parascheva e percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, grindină, trăsnet, iar pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie nu prea măgulitoare, Sfintei Parascheva i se mai spune şi Sfanta Vineri, zi de post, de unde şi expresia populară “Lungă ca o zi de post”. În credinţa populară se spune că aşa cum va fi ziua de 14 octombrie, la fel va fi şi Ziua Sfântului Dumitru, pe 26 octombrie, dar şi celelalte sărbători de peste an. De asemenea, se mai spune că, dacă frunzele copacilor îngălbenesc şi cad repede, este semn că anul care vine va fi roditor. A.N.
Ziua de 14 octombrie, care marchează mijlocul toamnei, are semnificaţii deosebite, care se regăsesc în calendarul popular şi care, în lumea satului, încă sunt bine cunoscute. În popor, Sfânta Parascheva e percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, grindină, trăsnet, iar pe copii îi apără de deochi. De aici, de la această percepţie nu prea măgulitoare, Sfintei Parascheva i se mai spune şi Sfanta Vineri, zi de post, de unde şi expresia populară “Lungă ca o zi de post”. În credinţa populară se spune că aşa cum va fi ziua de 14 octombrie, la fel va fi şi Ziua Sfântului Dumitru, pe 26 octombrie, dar şi celelalte sărbători de peste an. De asemenea, se mai spune că, dacă frunzele copacilor îngălbenesc şi cad repede, este semn că anul care vine va fi roditor. A.N.
