Unul dintre obiectivele importante ale mandatului lui Florin Anghel în fruntea Consiliului Judeţean a fost modernizarea infrastructurii. Aşa se face că, în perioada 2004-2008, au fost modernizaţi sute de kilometri de drumuri judeţene. În stabilirea priorităţilor, unul dintre criterii a fost şi deschiderea posibilităţilor pentru zonele uitate de lume. Cazul cel mai elocvent – poate – este cel al comunei Secăria, acolo unde, de altfel, Florin Anghel, în calitate de om de afaceri, s-a decis să investească masiv. Ambiţia sa este de a transforma Secăria, dintr-un cătun uitat de lume, într-o staţiune celebră, aşa cum a reuşit aducerea judeţului Prahova, în mandatul său, de pe locul şase pe ţară pe locul al doilea, după Bucureşti. Secăria a fost, de altfel, subiectul principal al interviului cu Florin Anghel.“Prioritatea mea ca preşedinte al Consiliului Judeţean a fost infrastructura”
Domnule Florin Anghel, în mandatul dvs., de preşedinte al Consiliului Judeţean, s-a vorbit mult despre Secăria. Ce a determinat investiţiile masive în această zonă?
Domnule Florin Anghel, în mandatul dvs., de preşedinte al Consiliului Judeţean, s-a vorbit mult despre Secăria. Ce a determinat investiţiile masive în această zonă?
Nu este vorba numai de zona Secăria. O prioritate a mandatului meu de preşedinte al Consiliului Judeţean a fost dezvoltarea infrastructurii, în mod special a drumurilor. Mi-am dorit foarte mult ca, atât cât s-a putut, oamenii să nu mai aibă probleme cu drumurile. Am acordat atenţie maximă modernizării drumurilor din zonele cu potenţial turistic ridicat, pentru care lipsa infrastructurii era, poate, factorul determinant care le ţinea pe loc dezvoltarea. S-a demonstrat că astfel de proiecte sunt viabile pentru că, imediat după realizarea drumurilor în aceste zone, preţurile terenurilor au crescut semnificativ, iar oamenii au avut de câştigat. În viitor, bucureştenii nu vor mai merge la Sinaia sau, în general, pe ultra-aglomerata Valea Prahovei, ci se vor reorienta spre localităţi mai liniştite, cu un microclimat plăcut, neafectate de poluare, cum ar fi Secăria, Proviţa, Valea Doftanei, Brebu, Şotrile sau chiar Băneşti. În plus, modernizarea drumurilor în aceste zone aduce dezvoltarea generală, ceea ce implică locuri de muncă, în special în construcţii, o creştere a vânzărilor de produse tradiţionale – brânză, carne şi tot felul de derivate ale acestora – şi vor începe să vină şi fonduri suplimentare la bugetele locale, bani proveniţi din încasarea impozitelor, care, în cele din urmă, se vor reflecta tot în condiţiile de trai din localitatea respectivă.
După încheierea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean, cum vă propuneţi să continuaţi acest proiect legat de Secăria?
Voi candida pentru un loc de parlamentar la Camera Deputaţilor, în Colegiul Uninominal care cuprinde municipiul Câmpina şi tocmai zona de care vă vorbeam. Din această postură voi continua ideea de dezvoltare a infrastructurii zonale şi, implicit, creşterea potenţialului turistic al zonei. Dezvoltarea nu se va face printr-o industrializare, care, în general, poluează, ci prin creşterea atractivităţii turistice, care să menţină zona la un nivel cât mai apropiat de cel natural. Şi ca să dau şi un exemplu concret, chiar fabrica Fibec, a societăţii la care sunt acţionar, o voi muta din Câmpina undeva în afara oraşului, pe DN1 către Ploieşti, pentru a limita poluarea din zonă şi pentru a diminua traficul greu prin Câmpina. Cred că este o iniţiativă care ar trebui urmată, pentru a deveni un oraş cu adevărat european, unde orice fel de industrie este situată în afara aglomeraţiilor urbane.
“Investiţia de la Secăria poate fi doar un prim exemplu”
Totuşi, există şi o implicare a omului de afaceri Florin Anghel în proiectul de la Secăria…
Totuşi, există şi o implicare a omului de afaceri Florin Anghel în proiectul de la Secăria…
Da. Am experienţă ca om de afaceri şi am considerat că a venit momentul ca această experienţă să fie pusă şi în slujba comunităţii din care provin şi pe care doresc să o reprezint în viitorul Parlament. Consider că investiţia de la Secăria poate fi doar un prim exemplu. Investiţia pe care o vom realiza aici este de minimum 20 de milioane euro, iar prin aceasta Secăria se va transforma dintr-un cătun uitat de lume într-o celebră staţiune turistică. În acest sens s-a realizat un proiect pe o suprafaţă de aproximativ 150 hectare, pe care vor trebui să se realizeze circa 380 de case de vacanţă, de diverse tipuri, hoteluri, terenuri de sport, baze de agrement, o zonă de echitaţie, una specială pentru ATV-uri, iar totul trebuie realizat până în anul 2016, în condiţii destul de drastice. S-au făcut nu mai puţin de cinci licitaţii până a câştigat cineva. S-au cheltuit deja sume considerabile, peste 200.000 euro, numai până în acest moment, pentru realizarea documentaţiilor tehnice, a proiectului etc. În contract există şi obligativitatea construirii unei biserici şi sponsorizarea pe termen nelimitat a Primăriei cu suma de 5.000 euro pentru ajutorarea familiilor sărace cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă. Cea mai drastică din condiţii este impunerea unei investiţii de minimum 20 milioane euro. Este o afacere cu două tăişuri pentru că, dacă nu va prinde ideea cu Secăria – staţiune turistică, atunci investitorul nu numai că va pierde toţi banii, dar pierde şi dreptul de proprietate asupra terenului, pentru că orice nerespectare a unei clauze a contractului duce automat la rezilierea sa.
“Ca parlamentar, vreau să aduc zona Câmpina printre primele din ţară”
Este aceasta o afacere?
“Ca parlamentar, vreau să aduc zona Câmpina printre primele din ţară”
Este aceasta o afacere?
Da. Toţi cei care cred că aceasta este o bună oportunitate, sunt invitaţi să vină să investească şi ei în acest proiect. Suntem deschişi către investitorii care cred că transformarea comunei Secăria într-o staţiune este o idee viabilă. Conform acestui proiect, Secăria va deveni dintr-un cătun uitat de lume o staţiune turistică. Practic, această investiţie înseamnă mai mult decât o dublare a numărului de gospodării din această localitate. În Secăria vor exista numeroase locuri de muncă, nu numai pe perioada derulării investiţiei, dar şi pe perioada exploatării sale. Comuna Secăria îşi va câştiga independenţa financiară şi nu va mai fi o corvoadă pentru bugetul Consiliului Judeţean, localitatea va fi cunoscută în întreaga ţară şi chiar dincolo de graniţele ei, iar nivelul de trai al oamenilor va creşte substanţial atât pentru că fiecare om va câştiga mai mulţi bani, dar şi pentru că autoritatea locală va avea mai mulţi bani din taxe şi impozite cu care va putea moderniza infrastructura. De altfel, deja înaintea începerii investiţiei propriu-zise, preţurile terenurilor au crescut de peste zece ori, iar localnicii au de câştigat. Dacă s-ar găsi astfel de investitori şi în Valea Doftanei, Proviţa sau Brebu, nivelul de trai al întregii zone ar exploda şi ne-am putea compara cu unele regiuni turistice importante din Austria sau Elveţia. De altfel, în situaţia în care oamenii din această zonă mă vor alege parlamentar, aceasta va fi ambiţia mea: de a ridica zona Câmpinei şi a localităţilor din jur astfel încât să ajungă printre primele sau chiar prima în ţară, aşa cum am dus judeţul Prahova, cât am fost preşedintele Consiliului Judeţean, de pe locul şase în ţară, pe locul al doilea, după capitală.
