Știri

Editorial. IDEEA ȘI TIMPUL

Două chestiuni trebuie avute în vedere apropo de tema de discuție din ultima săptămînă: cea a amnistiei și grațierii. Prima este ideea însăși: avem nevoie de o decizie privind amnistierea? Răspuns scurt și hotărît: nu! Doi: de ce atîta grabă, e o chestiune a cărei rezolvare arde așa de tare? Un guvern care nici nu și-a preluat bine atribuțiile face din eliberarea infractorilor prima sa decizie majoră. Evident, răspunsul la cele două întrebări nu poate fi dat decît simultan. Am auzit o mulțime de comentarii inteligente, elaborate, documentate despre „umanismul” amnistiei. Dar a discuta tema asta înseamnă a cădea într-o capcană. Pur și simplu ar trebui refuzată argumentarea, discutarea, condamnații trebuie să-și execute pedeapsa, să se recupereze pagubele și punctum. 
Deocamdată, în modul său non-conflictual pe care nu-l văd apreciat, încercînd să nu-l pună pe Grindeanu într-o lumină proastă, președintele Iohannis a oprit ticăloșia. Un foarte scurt răgaz. Și cum au pus-o la cale? Printr-un text redactat în biroul lui Dragnea, în timp ce acesta era plecat într-o călătorie halucinantă la investirea lui Trump, introdusă pe ordinea de zi a guvernului pe șest, era și datată… Doamna Shhaideh, mai puțin naivă decît o credeau comentatorii, reproduce un text al lui Ponta în care acesta îl acuză pe președinte că a încălcat Constituția, prezidînd ședința de guvern, pentru că Actul Fundamental prevede că asta se face în cazuri de siguranță națională. Doamna uită că Ponta e un jurist precar. Păi siguranță națională nu înseamnă numai război și calamitate, vi se pare că faptul că un condamnat definitiv, care deține vremelnic puterea politică, impune un act prin care ar fi eliberați cîțiva dintre cei mai mari spoliatori ai țării, fără a se fi recuperat nici un ban din averile făcute prin jaf, alături de o garnitură de cîteva mii de hoți mai mici, violatori, tîlhari șamd, vi se pare că asta nu ține de siguranța națională? 
Apropo de fostul om de la Palatul Victoria, îl credeam doar un imatur, superficial și iresponsabil carierist. Se dovedește, mai mult, un ins profund abject. Pentru ceea ce a postat după incendiul de la Bamboo nu sînt cuvinte suficient de puternice în DEX spre a putea fi caracterizat. Un om atît de veninos este toxic pentru mediul înconjurător. Să țopăi cu glumițele tale pe mormintele sărmanelor victime de la Colectiv și să-ți exprimi atît de sfruntat dezamăgirea că n-a fost la fel și la Bamboo este dovada unei lipse patologice de simț moral. Și nu există în Codul Penal nimic care să condamne calomnia că Iohannis a incendiat cele două cluburi? Cît de jos poate cădea moral un om? 
Revin la chestiunea eliberării corupților condamnați. De fapt, pe Dragnea nici măcar ăștia nu-l interesează, megaloman nu vrea decît să ajungă prim ministru și, imediat, președinte. Și are o condamnare plus un dosar în așteptare care ar însemna arestarea, și astea îl împiedică. Tot ce se întîmplă acum, s-a mai întîmplat în 2012. Atunci au ratat, la un fir de păr, acum tabăra lor e mult mai puternică, iar apărătorii civismului dezbinați și incoerenți. 
Sursa foto: Mediafax
Astăzi, duminică, se anunță mari acțiuni de stradă împotriva ordonanței „marii evadări”. Nu văd nicio urmare pozitivă, dar e ultimul mod de a mai  apăra o iluzie de democrație. Comentariile unor „oameni de bine” sînt șocante, e la modă un soi de „echidistanță” între cele două părți și o declamare larmoaiantă, „umanitară” față de condițiile din pușcării.  Dna. Mungiu Pippidi, care girează un think thank numit „România curată” nu e îngrijorată de această batjocorire a justiției, ci de cine scoate oamenii în stradă, „serviciile” evident. La fel dl. Academician Răzvan Theodorescu, știe bine cine îi plătește pe manifestanți. Știa  și cum a fost cu minerii în 1990 cînd Televiziunea sa îi arăta pe țărăniști cu xeroxuri de făcut dolari. Să observați ciudățenia că oamenii care ridică în slăvi civismul americanilor care au declanșat ofensiva anti Trump și ies la manifestații (chiar violente!) stradale sînt exact cei care acuză anunțata manifestație de la noi din țară de interese obscure și manipulare. Admirabilă consecvență! 
Nu am, din principiu, încredere în soluțiile „străzii”, cu atît mai mult a uneia atît de eterogenă cum e cea de la începutul lui 2017. Dar, momentan, e singura soluție de a opri ceea ce unii comentatori mai abrași au numit „PSD asociație de crimă organizată” să dețină întreaga putere. Rămîne o ultimă chestiune discutabilă, de neevitat. Oamenii ăștia fără niciun scrupul au fost votați de marea majoritate a celor care au venit la vot. În deplină cunoștință de cauză. Luptîndu-te cu PSD, lupți cu ei. Și aici lucrurile devin brusc mult mai complicate decît o simplă convocare pe FB la miting. Limbajul abraziv nu rezolvă nimic, fiecare dintre tabere aruncă, deocamdată, cu epitete infamante la adresa celeilalte. Eu însumi n-am procedat altfel în acest material. Pentru că nu am altă modalitate, splendida democrație neaoșă nu ne dă nicio șansă. 
Închei cu un citat care spune în cîteva rînduri ce am explicat eu aici într-o coloană. Pentru că prostia nu doare. „Acum nu că am fi un partid de infractori, dar la modul cum se pune problema, oricare dintre noi ar putea ajunge după gratii! Mulți dintre noi sunt deja acolo. Avem prieteni dragi, colegi de partid, cunoscuți și chiar membri de familie, care au și ei dreptul la demnitate si la guvernare” – lider PSD.
Christian CRĂCIUN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare