Editorial. AŢI CÎŞTIGAT!

În mod firesc, după o lună de proteste serale, a intervenit și o oarecare oboseală. Bine stimulată de agenții demobilizării, colportatorii lozincilor de tip: toți sînt la fel, sînt mari interese mondiale, ei fură și voi stați în frig, bine că ne-au mărit salariile, sîntem manipulați de „servicii”, occidentalii vor să ne colonizeze, Soros plătește totul, lăsați guvernul să guverneze, se dezbină țara, vor să ne ia Ardealul, oricum ei fac ce vor șamd. Recunoașteți în sintagmele de mai sus repertoriul „televiziunilor de știri”, puroiul cel mai greu de curățat al societății românești. 

Și totuși, ceva enorm s-a cîștigat în acest răstimp. Speranța. Nenorocita de ordonanță 13 a fost de mult depășită, dacă dl. Dragnea nu și-ar fi pierdut uzul rațiunii și s-ar fi grăbit într-atît, ar fi putut găsi o cale mai bună de a-și rezolva problemele penale, ale sale și ale companionilor săi. Nici faimoșii săi consilieri străini nu trebuie blamați: nimeni n-ar fi putut anticipa amploarea și forța și forma inedită de rezistență a societății civile. De altfel, cred că exagerăm mult capacitățile acestor „consilieri”, crezîndu-i un fel de semizei sau de șamani, capabili de adevărate războaie psihologice și punerea în mișcare de enorme mase de oameni. Cred că abia asta e forma lor supremă de a ne manipula, veche și banală de altfel: să ne facă să credem că sînt mult mai puternici decît sînt de fapt. N-au putut nici măcar anticipa că va cîștiga Trump în SUA, centrul Răului, nu-i așa? 

În acest moment „strada” a cîștigat. PSD-ul, cu o lipsă de inteligență managerială stupefiantă, n-a găsit altceva decît să-i contrapună acel miting pictat de un Goya coșmaresc din fața Cotrocenilor. Numai că, miza între timp a crescut enorm. Ceea ce n-au anticipat strategii de imagine ai PSD, scontînd doar o febră ușoară care trece cu o aspirină, a fost că, ținînd prea mult oamenii în stradă, reacționînd la cererile lor tîrziu și inadecvat, aceștia au devenit conștienți de forța lor. Și, brusc, nu mai pot fi controlați. Cerințele lor au devenit maximale. De aceea spun că „strada” a cîștigat. A depăși rapid frica, indiferența, comoditatea, autismul social și a căpătat conștiința de sine și speranța. PSD-ul a oferit generos populației arma cea mai eficientă cu care  să fie înfrînt. 

Sigur, cum scriam și săptămîna trecută, rămîne ca toate astea să fie consolidate. Guvernul lucrează la turație maximă nu pentru a construi ceva (fizic ori instituțional), ci pentru a distruge tot ce s-a făcut înainte. Numirile de oameni din eșaloanele doi și trei sînt stupefiante, în fiecare zi mai aflăm despre o instituție care funcționa și care este decapitată, despre altă OUG care mai bate un cui în coșciugul democrației, presa face un rău enorm, greu de măsurat… doar cînd îi vedem pe oamenii ăia repetînd delirant ce le-a spus cu seară înainte televizorul ne dăm seama ce profund e răul. Apropo: sînt acolo strigate lozinci xenofobe, antisemite, antidemocratice de care dl. Grindeanu, dacă ar exista cu adevărat și nu ar fi o simplă ficțiune propagandistică, ar trebui să se delimiteze rapid. Vorba ceea: ferește-mă, Doamne, de  susținători, că de protestatari mă apăr singur! Dar nu, greșesc, de o scindare a României este totuși vorba. Dar impusă tocmai din partea puterii ilegitimate. 

În Piața Victoriei nu s-a auzit nicio scandare împotriva altei părți a populației, doar împotriva unei puteri abuzive. La Cotroceni se urlă împotriva multinaționalelor, a corporatiștilor, a studenților șamd. Acum, cînd scriu, are loc un miting la Pitești de susținere a guvernului Dragnea-Grindeanu. Apuc să aud o doamnă strigînd la microfon: România să fie a românilor. Slogan de cea mai pură rezonanță fascistă, la care mi-e teamă că aderă (la slogan, nu la fascism…nu prea au habar ei de asta) majoritatea membrilor Parlamentului, indiferent de partide. Iar alt individ (cică parlamentar, condamnat cu suspendare) strigă și el de la înalta tribună: vrem președinte român! Domnul Dragnea chiar nu-și dă seama ce deservicii uriașe fac asemenea sloganuri pitecantropice nu numai partidului său (personal, nu-mi pasă!), ci țării (care mă doare)? Oare ce rapoarte fac în seara asta ambasadorii NATO și UE? Am revelația că PSD-ul nici nu își mai ascunde dubla rădăcină național-socialistă și stalinistă. 

Manifestațiile ultimelor săptămîni arată ruptura tragică dintre guvernați și guvernanți, PSD-ul conduce altă țară decît România reală, el se mai crede în anii 90 și nu bagă de seamă că nu poți conduce o țară din 2017 cu oameni de sub-nivel intelectual gen Daea, Șerban, Firea, Olguța etc (dau mereu numele astea, ele sunt bombe atomice de prostie cu fragmentare în interiorul țării). Pericolul pentru România pe care-l reprezintă acest partid crește de la o zi la alta. Pe ei nu procurorii, nici măcar Kovesi nu-i sperie, ci presiunea ambasadelor străine, singurul element de „autoreglare” al societății valahe pînă la actualele proteste, care au arătat că o reacție de apărare poate veni și din interior. Numai că, sîntem abia la început. Ce facem cu partea de țară care trăiește în sclavaj informațional? E ușor să-i disprețuiești, să faci glume…dar, ceva trebuie făcut chiar înainte de a schimba clasa politică! Ce facem apoi cu cancerul media? Fără o instituție credibilă de control, total independentă de politic, fără un control academic (ei, da!), media va rămîne un instrument de îndobitocire (Giovani Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gîndirea). Bătălia de iarnă am cîștigat-o. Rămîne să o cîștigăm și pe cea de primăvară. Sîntem la început!

Christian CRĂCIUN