FERICITA AMNEZIE…
Oamenii politici şi partidele în ansamblu au o invidiabilă capacitate de a uita, sau de „a-şi alege” amintirile convenabile. Cine asculta zilele trecute vehemenţa anti-PSD-istă a unora dintre vorbitorii la congresul liberalilor ar crede că de ani de zile PNL-ul a făcut cea mai crîncenă opoziţie, nicidecum că pînă mai luna trecută stăteau alături ca o legiune romană, scut lîngă scut spre anularea statului de drept şi scăparea puşcăriabililor. Dl. Tăriceanu, la fel, are o puritate amnezică de invidiat. A uitat de bileţelul buclucaş. Să ne amintim puţin de ceea ce se întîmpla prin 2004-2005. S-a pierdut atunci o şansă unică de a de-baroniza România, de a aduce partidul sechelelor comuniste, PSD, la un nivel rezonabil de putere. Băsescu bea şampanie din sticlă în Piaţa Universităţii, PSD-ul avea atunci un procent în sondaje cam cît al liberalilor de acum, se ivise ideea unor alegeri anticipate care să schimbe scena politică, luînd de fapt puterea Reţelei. Atunci s-a iţit dl. Răzgîndeanu-Tăriceanu cu interesele oculte dezvăluite de bileţelul roz, făcînd perfect jocul PSD-ului şi dîndu-i posibilitatea să se refacă rapid, cancerigen, pînă la puterea cvasi-totalitară pe care o deţine azi. Cînd dl. Tăriceanu, curat ca lacrima, vrea să facă un nou partid codiţă, sedilă, sub fundul PSD. Cu condiţia să aibă o funcţie plină de morgă şi de inutilitate precum cea de acum. Fericiţi cei amnezici!
Noi ne amintim, totuşi, cum o chema pe ministra justiţiei de atunci să se întîlnească „din întîmplare” în biroul său cu un cercetat penal. Poveste de actualitate, pe care opinia publică a evacuat-o în uitare, iar omul ocupă azi, senin, a doua funcţie în stat. Capacitatea politicianului român (şi cînd spun asta, includ şi omul de presă, la fel de versatil, de capabil de a spune azi negru la ceea ce ieri spunea alb ca şi politicianul a cărui anexă de păstrat sculele din fundul curţii este de cele mai multe ori) de a schimba firesc tabăra cum îşi schimbă ciorapii ţine de un laxism moral cu care n-ar trebui să ne împăcăm. Dar nu numai ei uită. Uită şi justiţia, dosare grele, cu anii, se uită rapid promisiunile electorale, electoratul uită voios şi votează aceiaşi penali, se uită vinovate colaborări cu Securitatea (s-au dat ceva sentinţe împotriva CNSAS foarte interesante în ultima vreme), istoria ne-am abolit-o de altfel aproape în întregime. Din analize sofisticate sunt strategic uitate elemente esenţiale, de exemplu, prezentînd guvernarea Boc „se uită” că a fost una de criză mondială acută şi că măsurile (în mare parte proaste şi prost aplicate) au fost luate sub presiunea realităţii. Noi înşine suntem cu atenţie programaţi să uităm o grămadă de lucruri. Mă tot întreb, de exemplu, cui naiba poate să-i placă faimoasa ciocolată cu ROM prezentată în acelaşi ambalaj şi cu aceeaşi „calitate” ca pe vremea lui Ceauşescu. Pe vremea aceea era singura, acum ai de ales zeci de mărci. De ce să faci o aşa publicitate agresivă unui produs sugerînd cu limpezime că „era mai bine înainte”? Se spune cu insistenţă că nu avem partide solid structurate, după criterii ideologice clare. Aşa este, desigur, asta pentru că o ideologie presupune constanţă, coloană vertebrală, principii. La noi guvernează interesul de clan şi punct. Suntem o ţară a clanurilor, cuvîntul baron e mult prea nobil. Insistenţa cu care liberalii au evocat la congres „tradiţia lor istorică” a sunat pur şi simplu caraghios. Dl. Antonescu şi-a reinventat o virginitate politică printr-un hocus pocus pe care mulţi l-au admirat pentru rapiditate, lucrînd atît la nivel european, cît şi prin intermediul eternului disponibil Johannis. Să invoci dinastia Brătianu ca justificare într-un partid construit de Antonescu cu oameni ca Fenichiu, Ghişe, Becali, ejusdem farinae, nu e un blazon, e o blasfemie. Să mă iertaţi, nici măcar venerabilul Quintus nu are justificare să-i invoce pe Brătieni. Prietenii ştiu de ce. Cît despre PDL, ţine coada mult mai sus decît i-ar permite-o statura… şi tot aşa, uitînd strategic o mulţime de chestii neconvenabile. Vă aduceţi aminte o piesă ce se numea „război cu Troia nu se va face”? Din cauza amneziilor spun şi eu: unirea dreptei nu se va face!
P.S. Victoraş avea o Tobă (ceva comandant pe la Poliţie). A uitat şi el că l-a chemat la Guvern pentru oarece trafic de influenţă via Duicu. Dar la el e deja cronic, a uitat el să pună nişte amărîte de ghilimele pe o lucrare de doctorat. S-a propus ca tezele de doctorat să fie publicate on line pentru a le putea fi aplicat softul anti-plagiat. Eu aş propune ca dna. Andronescu să producă în direct proba la Antena 3, aplicînd softul aflat în dotarea Politehnicii lucrării şlefului de partid. De acord?
Christian CRĂCIUN
