Proiectul european “Modernizare Calea Dacia”
poate împovăra sensibil bugetul local
poate împovăra sensibil bugetul local
Despre utilitatea proiectului privind modernizarea Căii Dacia prin realizarea pasajului rutier suprateran peste DN1, o adevărată bijuterie arhitectonică (unică în Europa, după declaraţiile proiectantului), nu mai trebuie să vorbim, pentru că fluidizarea traficului în zonă vorbeşte de la sine despre acest lucru. Dacă, înainte de inaugurarea pasajului rutier din primăvara acestui an, se formau, în orele de vârf, cozi interminabile, iar şoferii aşteptau zeci de minute pentru ieşirea din oraş pe la poarta lui sudică, cea mai importantă investiţie publică din Câmpina ultimelor două decenii a făcut posibilă ajungerea în DN1 în 30-40 de secunde. Toate ar fi bune şi frumoase dacă cel mai mare proiect european accesat de Câmpina, în valoare de aproximativ şase milioane de euro, la care contribuţia Consiliului Local trebuia să fie de doar de 2% (18% din finanţare a fost asigurată din fonduri guvernamentale, restul revenind U.E.), nu ar risca să devină o povară prea mare pentru bugetul câmpinean şi pentru viitorul investiţiilor publice din următorii ani. Această situaţie nefericită şi foarte posibilă este urmarea a două corecţii (una în 2011, cealaltă, în 2012), dar şi a unor documente şi neînţelegeri financiare ce ar putea avea un final nefavorabil municipalităţii. Corecţiile amintite au fost aplicate de către inspectorii Ministerului Dezvoltării, care au considerat că nu s-au făcut correct atribuirea contractului de realizare a sistemului de iluminat al pasajului rutier şi schimbarea soluţiei constructive a investiţiei. Astfel, anul trecut, o corecţie de 5% aplicată de inspectorii în cauză a redus cu acelaşi procent contribuţia de 20 de milioane lei a U.E. Anul acesta, o a doua corecţie aplicată finanţării proiectului şi câteva incidente financiar-contabile (o factură refuzată la plată constructorului de către Primărie şi neîntoarcerea în bugetul local, de la Ministerul Dezvoltării, a unor sume importante de bani, plătite de executivul câmpinean constructorului), au făcut ca pericolul diminuării neprevăzute, şi cu sume foarte mari, a bugetului local să fie din ce în ce mai real. Dacă ultimele probleme financiare nu se vor rezolva în sensul dorit de administraţia publică locală, finanţarea pasajului rutier de pe DN1, nerezolvată nici până în prezent, ar putea afecta foarte serios finanţele câmpinene nu doar în anul viitor, ci şi în anii următori. Recent, viceprimarul Ion Dragomir, preşedintele PSD Câmpina, a declarat presei următoarele: “Două scrisori de rambursare trimise, la începutul anului, de Primărie către Ministerul Dezvoltării au fost refuzate la plată. Banii respective au fost plătiţi de Primărie pentru lucrările executate. Există, de asemenea, o corecţie aplicată investiţiei, la ultimul control, în valoare de 3,4 milioane lei. Corecţia aplicată finanţării şi banii solicitaţi prin scrisorile de rambursare reprezintă, în total, circa 10,4 milioane de lei. Corecţia a fost contestată în instanţă de către Primărie, dar mi-e teamă că nu vom avea sorţi de izbândă. De asemenea, mi-e teamă că nici cele şapte milioane de lei solicitate prin cele două scrisori de rambursare nu se vor întoarce în bugetul local, aşa cum ar trebui. Toţi aceşti bani sunt prinşi în bugetul local la venituri. Neprimirea lor înseamnă că va trebui să diminuăm cheltuielile pentru a echilibra bugetul. Grav este că aceste corecţii sunt privite foarte senin. Corecţiei de un milion de lei, aplicată anul trecut pentru modul în care s-a încheiat contractul cu iluminatul pe pasaj, i se adaugă acum o a doua corecţie, de 3,4 milioane de lei, pentru schimbarea soluţiei constructive a pasajului rutier. Ar fi păcat să nu primim banii, căci acest lucru ar diminua considerabil veniturile noastre, mai ales că blocarea anumitor programe europene se referă la desfăşurarea acestora, nu la plata lucrărilor executate deja în cadrul acestor proiecte europene.” Câteva detalii despre cum s-au petrecut lucrurile credem că ar aduce mai multă lumină în lămurirea acestei situaţii periculoase pentru finanţele locale din viitorul apropiat. Anul trecut, în urma unui control efectuat în mai multe judeţe, inspectorii au aplicat o corecţie finanţării UE şi au decis diminuarea fondurilor europene alocate cu un milion de lei (10 miliarde de lei vechi), din cauza constatării unor “suspiciuni de nereguli” generate de calificarea ofertanţilor care au participat la licitaţie pe baza experienţei subcontractorilor ce urmau să realizeze sistemului de iluminat al pasajului rutier. A urmat, în vara acestui an, o factură de plată de circa nouă milioane de lei (90 miliarde lei vechi), trimisă Primăriei de către Cast SRL, câştigătoarea licitaţiei, pe motiv că, la realizarea pasajului rutier, s-au folosit cantităţi mult mai mari de betoane şi fier-betoane, comparativ cu cele prevăzute în proiectul tehnic general şi în devizul iniţial. Necazul vine şi de la faptul că s-a licitat pe baza unui proiect tehnic general, neluându-se în calcul proiectele tehnice de detaliu, care au adus schimbări majore în devizul aprobat iniţial. Primăria Câmpina refuză plata facturii, motivându-şi refuzul pe faptul că noile cantităţi mărite de materiale nu au fost aprobate de proiectant, factura vine mult după încheierea proiectului european şi nu a fost încheiat niciun act adiţional în acest sens la contractul de execuţie. Nu este exclus ca acest litigiu comercial să fie soluţionat în instanţă, dacă nu se va ajunge la o conciliere convenabilă ambelor părţi. La aceste neînţelegeri, se adaugă faptul că la ultimul control, finanţarea pasajului rutier a mai primit o corecţie, de circa 3,4 milioane de lei (34 miliarde lei vechi), ceea ce înseamnă diminuarea cu aceeaşi sumă a fondurilor europene alocate. În plus, două scrisori de rambursare trimise, la începutul anului, de Primăria Câmpina către Ministerul Dezvoltării au fost refuzate de ministerul tutelar al investiţiei. Prin scrisorile de rambursare amintite municipalitatea solicită, pe deplin temei, plata a şapte milioane de lei (70 miliarde lei vechi), din cota aferentă fondurilor europene, bani cu care Primăria a plătit ultimele lucrări realizate. În concluzie, chiar dacă toate celelalte probleme vor fi rezolvate în timp, cele două corecţii micşorează cu 4,4 milioane de lei (aproape 25% din cota de participare a UE, în valoare de 20 de milioane de lei), bani care vor trebui asiguraţi, în cea mai mare parte, din bugetul local. A.N.
