Curtea de Apel Ploiești trage un semnal de alarmă privind volumul de muncă și condițiile din instanțe

În contextul dezbaterilor recente privind salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților, Curtea de Apel Ploiești a emis astăzi, 15 iulie, un comunicat de presă în care abordează provocările cu care se confruntă instanțele din jurisdicția sa (incluzând județele Prahova, Buzău și Dâmbovița), subliniind totodată volumul copleșitor de dosare, deficitul de personal și condițiile de muncă precare.
Potrivit datelor comunicate, în anul 2024, Curtea de Apel Ploiești și instanțele subordonate (tribunale și judecătorii arondate) au avut de soluționat un număr de 238.438 dosare, înregistrând o creștere de 17,58% (35.667 dosare) față de anul 2023. Acest volum imens a fost gestionat, în medie, de 259,3 judecători, în ciuda unei scheme totale de 358 de posturi. Aceasta a dus la o încărcătură medie de 1.031,3 dosare pe judecător pentru anul respectiv.
Tendința de creștere a volumului de dosare a continuat și în primul semestru al anului 2025, cu 152.817 dosare gestionate de o medie de 271,8 judecători, rezultând o încărcătură medie de 651,9 dosare pe judecător.

Tribunalul Prahova, sub presiune

În anul 2024, Tribunalul Prahova a funcționat efectiv cu o medie de 23,6 judecători, raportat la o schemă de 54 de posturi, ceea ce a condus la o încărcătură de 1.461 de cauze pe judecător. Acest număr exagerat de mare de posturi vacante a determinat o încărcare a activității judecătorilor în funcție cu 129% față de situația ideală, în care schema ar fi fost completă, diferența fiind de 822 dosare suplimentare pe judecător. În ciuda eforturilor de îmbunătățire a încadrării cu judecători, la data de 1 iulie 2025, din cele 54 de posturi de judecător la Tribunalul Prahova, 19 posturi rămân vacante.

Judecătoriile se confruntă, de asemenea, cu volume mari de dosare

Mai multe judecătorii din raza teritorială a Curții de Apel Ploiești au înregistrat, în anul 2024, încărcături mai mari decât încărcătura medie pe judecător determinată la nivel național, de 1.519 dosare pe judecător.
La Judecătoria Câmpina, spre exemplu, au fost repartizate anul trecut 1.903,3 dosare pe judecător, funcționând cu o medie de 10,1 judecători dintr-o schemă de 14 posturi.
Comunicatul notează, de asemenea, că, deși aparent niciuna dintre judecătoriile din raza teritorială a Curții de Apel Ploiești nu s-a confruntat cu o situație foarte gravă din perspectiva ocupării posturilor de judecător, nu poate fi ignorat aspectul încadrării, fie prin Institutul Național al Magistraturii, fie prin admitere directă, a unui număr considerabil de judecători cu experiență profesională redusă care trebuie să gestioneze o cantitate mare de dosare, cu obiecte foarte diverse și, uneori, deosebit de complexe.
De exemplu, la Judecătoria Ploiești, din cei 45 de judecători care funcționează efectiv, 13 judecători definitivi și 4 judecători stagiari și-au început activitatea în luna mai 2025, iar la Judecătoria Buzău, din cele 27 de posturi ocupate efectiv, 4 judecători și-au început activitatea în luna mai 2025, iar alți 4 în luna iunie 2025.

Condiții de muncă sub standard

În comunicat sunt prezentate și condițiile de muncă din mai multe instanțe din jurisdicția Curții de Apel Ploiești care se confruntă cu grave deficiențe.
Un exemplu relevant în acest sens este cel al Judecătoriei Pogoanele, care funcționează într-o clădire a cărei compartimentare nu permite amplasarea în incintă a unui grup sanitar pentru public, acesta fiind situat în curtea imobilului.

Clarificări privind salariile judecătorilor și vârsta de pensionare

Comunicatul abordează și dezbaterea publică privind salariile și pensiile judecătorilor. Indemnizațiile judecătorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei pentru auditorii de justiție de la Institutul Național al Magistraturii, crescând la 7.200 lei pentru judecătorii stagiari și 11.900 lei pentru judecătorii definitivi. Judecătorii de tribunal (cu o vechime de minimum 7 ani) câștigă 18.504 lei, iar cei de la curtea de apel (cu o vechime de minimum 10 ani) 20.902 lei.Curtea subliniază, de asemenea, că venituri similare pot fi regăsite în zona bugetară și la alte categorii profesionale care nu au incompatibilitățile și interdicțiile profesiei de magistrat.
În ceea ce privește pensionarea, datele statistice oficiale furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii arată că, la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani. După inițierea și adoptarea legislației care a modificat vârsta de pensionare a magistraților, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, pe fondul instabilității normative. În anul 2025, până în prezent, vârsta medie de pensionare la judecători se menține la 52 de ani, iar situațiile în care pensionarea a intervenit la vârste de 48 și 49 de ani fiind izolate, fără a avea caracter de regulă, așa cum eronat se susține în spațiul public.
Comunicatul mai precizează că majoritatea judecătorilor, beneficiari ai unor pensii de serviciu, sunt magistrați de carieră, ce au exercitat această funcție minimum 25 de ani și reamintește că, potrivit art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, act normativ în vigoare, vârsta de pensionare a magistraților crește la 60 de ani, progresiv, conform unui grafic validat de Curtea Constituțională, după consultările avute nu doar cu magistrații, ci și cu reprezentanții Comisiei Europene.