Conform Primăriei Breaza, Palatul Brâncoveanu ar trebui doar reabilitat, fără a fi trecut în patrimoniul național

Chiar în buricul Brezei se află clădirea Palatului Brâncoveanu și parcul cu același nume, întins pe o suprafață de 27.000 de metri pătrați. Imobilele respective sunt în proprietatea SC Uzin International SA, unul dintre acționarii uzinei Hidrojet (falimentară), și au fost cupărate de la descendenții familiei Brâncoveanu, care le-au deținut odinioară. Este vorba despre urmașii marele ban Grigore Brâncoveanu, cel care a achiziționat conacul, terenul și eleșteul din vecinătate, cu două secole în urmă. Fiica sa adoptivă, Zoe Brâncoveanu, a moştenit întreaga sa avere, iar mai târziu aceasta s-a căsătorit cu Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti la acea vreme. Pe locul fostului conac, domnitorul Bibescu a ridicat palatul, și chiar a locuit o bună bucată de vreme în această clădire, a doua din oraș, ca vechime, și încărcată atât de bogat cu istorie. 

O istorie deosebită, căci nu orice palat din România a fost reședință princiară. Moşia a rămas de-a lungul timpului familiei Brâncovenilor, iar în 1949 a fost naţionalizată. În vremea comunismului, clădirea a găzduit un spital de boli pulmonare, iar apoi a funcționat un timp ca restaurant. După multe procese în instanţă, în 2002, imobilele au reintrat în posesia moştenitorilor familiei Brâncoveanu, care l-au vândut ulterior celor de la Uzin International. În toată perioada postdecembristă, autoritățile administrației publice locale nu au dorit să facă demersuri pentru ca Palatul Brâncoveanu să fie clasificat printre clădirile de patrimoniu ale țării. Iar aceasta dintr-un motiv cât se poate de pragmatic: după clasificarea palatului printre clădirile de patrimoniu, în jurul lui cu greu se va mai putea construi vreun edificiu public, din cauza dificultății în obținerea autorizațiilor necesare de la Ministerul Culturii. Cu totul altfel stăteau lucrurile dacă palatul ar fi fost situat la marginea orașului. În primăvara acestui an, din cauza unui zvon care acredita ideea că actualii proprietari vor să vândă o parte din teren și să dărâme vechea clădire, zeci de brezeni au manifestat în fața imobilului sub sloganul ”Salvați Castelul Brâncoveanu”.  

Augustin Goga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Breaza, declara atunci reporterului unei televiziuni centrale prezente la eveniment: „Nu am acționat până la acest moment pentru înscrierea în lista clădirilor de patrimoniu, deoarece nu ar fi în avantajul administrației locale. Am încercat să responsabilizăm proprietarul, să aducă îmbunătățiri clădirii.” L-am întrebat, zilele trecute, pe primarul din Breaza, Gheorghe Richea, care mai este situația Palatului Brâncoveanu, iar edilul ne-a declarat următoarele: ”Mai mulți cetățeni ai orașului au participat la o manifestație de protest, în primăvară, deoarece consideră, pe bună dreptate, că această clădire emblematică pentru orașul nostru trebuie să rămână în picioare. Pentru că a circulat un zvon că proprietarii ei actuali vor să o dărâme. În plus, cetățenii protestatari vor ca imobilul să intre în patrimoniul cultural, caz în care ar fi protejată foarte strict de către Ministerul Culturii. Clădirea nu va putea fi demolată, căci Primăria nu va acorda niciodată un aviz de demolare. Dacă s-ar fi dat acest aviz, până acum era demolată. Proprietarii palatului ne-au cerut un aviz de reabilitare a imobilului, iar noi le-am răspuns solicitării, impunându-le să respecte întru totul arhitectura originară (arcadele în stil brâncovenesc, ferestrele, culorile interioare și exterioare etc). Circulă un zvon că cei de la Uzin Internațional ar dori să vândă o parte din teren companiei Lidl, dar e doar un zvon. Dar și așa, ar fi destul teren pentru un eventual complex comercial Lidl, nu este nevoie, pentru realizarea acestui proiect, să se dărâme Palatul Brâncoveanu. În nicio discuție pe care am avut-o cu proprietarii nu s-a pus problema demolării clădirii. Noi vom încerca introducerea acestui imobil în patrimoniul arhitectonic național, dar acest demers va avea urmări negative asupra viitoarelor proiecte edilitare din zonă, întrucât în cazul în care clădirea va fi introdusă în patrimoniu, este foarte greu să obții avize de la Ministerul Culturii pentru orice investiție publică am dori să realizăm în jurul Parcului Brâncoveanu. Noi, ca instituție publică, am vrea ca imobilul să fie reabilitat, drept pentru care le-am sugerat actualilor proprietari să-l vândă, eventual, unor investitori puternici, capabili de această renovare, care va fi extrem de costisitoare. Dacă ar intra în patrimoniul național, din cauza restricțiilor impuse ulterior de către Ministerul Culturii, niciun investitor nu ar mai dori să cumpere clădirea”, conchide edilul-șef. 

Adrian BRAD