Constanţa Petrescu
Avem bucuria ca, pe măsură ce apar noi materiale despre câmpineni ajunşi pe meleaguri străine, numărul celor care ne semnalează situaţia rudelor, colegilor sau prietenilor care muncesc în alte ţări să crească simţitor.Unul dintre exemplele (aproape) clasice pentru câmpinenii ajunşi pe meleaguri străine, poate fi reprezentat de Constanţa Petrescu. A lucrat ani întregi ca infirmieră la Secţia de Pediatrie a Spitalului Municipal. Este căsătorită şi are un copil, dar de un an şi o lună se află la Burgos, în Spania, acolo unde munceşte, în principal pentru a asigura un viitor mai bun copilului.
“Am plecat vineri la plimbare, iar sâmbătă lucram…”
Interesant este că, în cazul Constanţei Petrescu, plecarea sa la muncă nu a fost premeditată şi îndelung pregătită. “Eu – spune Constanţa Petrescu – nu am plecat la muncă propriu-zis, aşa cum pleacă, poate, cei mai mulţi. Am plecat în vacanţă, să văd Spania, la soacra surorii mele, care este acolo de mai mulţi ani. S-a ivit ocazia ca ea să ştie un loc de muncă, astfel că, am plecat la plimbare vineri, iar sâmbătă lucram…”La Burgos, în Spania, Constanţa Petrescu îngrijeşte un bătrân de 90 de ani. Locuieşte chiar în casa acestuia, şi se înţelege de minune cu soţia (de 88 de ani) bătrânului.
“D-abia aştept să mă întorc în Spania”!
“Este foarte bine şi foarte frumos în Spania”, povesteşte Constanţa Petrescu. A plecat în Spania în urmă cu un an şi o lună, iar zilele trecute a revenit pentru prima oară acasă. A stat foarte mult cu familia ei (soţul, copilul şi părinţii ei) şi a fost la mare, acolo unde are alte rude. Gândul pare să-i fi rămas, însă, departe, Constanţa Petrescu afirmând că “d-abia aştept să mă întorc în Spania”!
“Am plecat vineri la plimbare, iar sâmbătă lucram…”
Interesant este că, în cazul Constanţei Petrescu, plecarea sa la muncă nu a fost premeditată şi îndelung pregătită. “Eu – spune Constanţa Petrescu – nu am plecat la muncă propriu-zis, aşa cum pleacă, poate, cei mai mulţi. Am plecat în vacanţă, să văd Spania, la soacra surorii mele, care este acolo de mai mulţi ani. S-a ivit ocazia ca ea să ştie un loc de muncă, astfel că, am plecat la plimbare vineri, iar sâmbătă lucram…”La Burgos, în Spania, Constanţa Petrescu îngrijeşte un bătrân de 90 de ani. Locuieşte chiar în casa acestuia, şi se înţelege de minune cu soţia (de 88 de ani) bătrânului.
“D-abia aştept să mă întorc în Spania”!
“Este foarte bine şi foarte frumos în Spania”, povesteşte Constanţa Petrescu. A plecat în Spania în urmă cu un an şi o lună, iar zilele trecute a revenit pentru prima oară acasă. A stat foarte mult cu familia ei (soţul, copilul şi părinţii ei) şi a fost la mare, acolo unde are alte rude. Gândul pare să-i fi rămas, însă, departe, Constanţa Petrescu afirmând că “d-abia aştept să mă întorc în Spania”!
Diferenţe mari între sistemele sanitare din România şi Spania
“Nici nu se compară”, spune fără să clipească interlocutoarea noastră. La Burgos, Constanţa Petrescu are grijă de un bătrân de 90 de ani. Ca orice om la o asemenea vârstă, are foarte mult de-a face cu medicii. “Bătrânul pe care îl îngrijesc a fost internat o lună. A trebuit să stau internată cu el, pentru a avea grijă, dar nu pentru că nu ar fi făcut-o cei din spital, ci pentru că aşa a dorit familia lui. Am rămas total surprinsă de diferenţele mari dintre sistemele sanitare din Spania şi România. Fiecare pacient are propria rezervă, toţi sunt foarte atenţi cu tine, a beneficiat de toate analizele şi de toate medicamentele necesare în mod gratuit. Fiecare are televizorul său, fiecăruia i se aduce mâncarea la pat, diferenţiată în funcţie de diagnostic, iar toate medicamentele şi toate ustensilele folosite sunt… în ţiplă! În plus, am fost într-o situaţie destul de jenantă la prima vizită a medicului, pentru că nu-mi dăduseră nimic să-i dau medicului. Ulterior mi-au explicat că nici nu se pune problema unor asemenea… «atenţii». Am mai rămas impresionată de sistemul îngrijirii la domiciliu. Ori de câte ori se apelează la medic, acesta vine în câteva minute, indiferent de oră, iar toate medicamentele sunt gratuite. Da, este diferenţă uriaşă între sistemul sanitar din România şi cel din Spania”, ne-a relatat Constanţa Petrescu.
Un program strict, dar venituri consistente
De altfel, întregul program al doamnei Petrescu gravitează în jurul îngrijirii acestui bătrân. O zi obişnuită din viaţa câmpinencei în Spania arată cam aşa: “În jur de 8.30 mă trezesc, pe la 9 este micul dejun, apoi, pe la 10, ieşim la plimbare. În jurul orei 13.00 ne întoarcem, mâncăm şi ne facem siesta. Între orele 17.30 şi 19.30 am liber în fiecare zi, după care, pe la 20.30 este cina, îi administrez tratamentul bătrânului, iar pe la 21.30 ieşim la plimbarea de seară, care este ceva mai scurtă. Duminica am liber întreaga după-amiază şi mă întâlnesc cu mai mulţi români care lucrează prin aceeaşi zonă. De asemenea, în unele zile, am vizitat şi alte oraşe sau regiuni ale Spaniei, printre care Zaragoza, Santander, Logrones”. În cadrul discuţiei am remarcat – fapt recunoscut şi de Constanţa Petrescu – accentul dobândit. “Nu numai accentul, dar am învăţat foarte repede limba spaniolă şi am ajuns să-mi fie mai uşor să mă exprim în spaniolă”.În privinţa nivelului de trai şi al veniturilor obţinute, Constanţa Petrescu a precizat: “În România câştigam minimul pe economie, în jur de cinci milioane lei vechi. Acum, câştig cam de patru-cinci ori mai mult, iar în fiecare lună trimit în ţară 500 de euro pentru copil. Eu, practic, nu cheltuiesc mare lucru acolo, pentru că am asigurate cazarea şi masa”.Tot la capitolul venituri, Constanţa Petrescu ne-a mai spus că “bătrânul are o pensie de aproximativ 800 de euro, iar soţia sa nu are nici un venit. Cu toate acestea, nu cheltuiesc nici jumătate pentru utilităţile casei”.
“Nici nu se compară”, spune fără să clipească interlocutoarea noastră. La Burgos, Constanţa Petrescu are grijă de un bătrân de 90 de ani. Ca orice om la o asemenea vârstă, are foarte mult de-a face cu medicii. “Bătrânul pe care îl îngrijesc a fost internat o lună. A trebuit să stau internată cu el, pentru a avea grijă, dar nu pentru că nu ar fi făcut-o cei din spital, ci pentru că aşa a dorit familia lui. Am rămas total surprinsă de diferenţele mari dintre sistemele sanitare din Spania şi România. Fiecare pacient are propria rezervă, toţi sunt foarte atenţi cu tine, a beneficiat de toate analizele şi de toate medicamentele necesare în mod gratuit. Fiecare are televizorul său, fiecăruia i se aduce mâncarea la pat, diferenţiată în funcţie de diagnostic, iar toate medicamentele şi toate ustensilele folosite sunt… în ţiplă! În plus, am fost într-o situaţie destul de jenantă la prima vizită a medicului, pentru că nu-mi dăduseră nimic să-i dau medicului. Ulterior mi-au explicat că nici nu se pune problema unor asemenea… «atenţii». Am mai rămas impresionată de sistemul îngrijirii la domiciliu. Ori de câte ori se apelează la medic, acesta vine în câteva minute, indiferent de oră, iar toate medicamentele sunt gratuite. Da, este diferenţă uriaşă între sistemul sanitar din România şi cel din Spania”, ne-a relatat Constanţa Petrescu.
Un program strict, dar venituri consistente
De altfel, întregul program al doamnei Petrescu gravitează în jurul îngrijirii acestui bătrân. O zi obişnuită din viaţa câmpinencei în Spania arată cam aşa: “În jur de 8.30 mă trezesc, pe la 9 este micul dejun, apoi, pe la 10, ieşim la plimbare. În jurul orei 13.00 ne întoarcem, mâncăm şi ne facem siesta. Între orele 17.30 şi 19.30 am liber în fiecare zi, după care, pe la 20.30 este cina, îi administrez tratamentul bătrânului, iar pe la 21.30 ieşim la plimbarea de seară, care este ceva mai scurtă. Duminica am liber întreaga după-amiază şi mă întâlnesc cu mai mulţi români care lucrează prin aceeaşi zonă. De asemenea, în unele zile, am vizitat şi alte oraşe sau regiuni ale Spaniei, printre care Zaragoza, Santander, Logrones”. În cadrul discuţiei am remarcat – fapt recunoscut şi de Constanţa Petrescu – accentul dobândit. “Nu numai accentul, dar am învăţat foarte repede limba spaniolă şi am ajuns să-mi fie mai uşor să mă exprim în spaniolă”.În privinţa nivelului de trai şi al veniturilor obţinute, Constanţa Petrescu a precizat: “În România câştigam minimul pe economie, în jur de cinci milioane lei vechi. Acum, câştig cam de patru-cinci ori mai mult, iar în fiecare lună trimit în ţară 500 de euro pentru copil. Eu, practic, nu cheltuiesc mare lucru acolo, pentru că am asigurate cazarea şi masa”.Tot la capitolul venituri, Constanţa Petrescu ne-a mai spus că “bătrânul are o pensie de aproximativ 800 de euro, iar soţia sa nu are nici un venit. Cu toate acestea, nu cheltuiesc nici jumătate pentru utilităţile casei”.
Familie întregită de sărbători
Constanţa Petrescu o are în Spania pe soacra surorii sale, cea care, de altfel, i-a şi găsit de lucru. Acasă, au rămas soţul, copilul de 9 ani şi părinţii ei. În toată perioada în care a fost plecată din ţară, singura revedere cu familia a fost doar cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Atunci, soţul ei a mers pentru câteva zile în Spania şi au petrecut împreună sărbătorile.
“M-aş stabili la Burgos”
Am întrebat-o pe doamna Petrescu dacă intenţionează să se stabilească în Spania sau va reveni în ţară. A spus, din capul locului, că “în Spania, numai dacă nu vrei, nu-ţi găseşti de lucru”, după care a adăugat: “Deocamdată, este bine acolo. Nu ştiu acum să spun dacă rămân acolo sau mă întorc… Am fost tentată să rămân în Spania pentru că… este altă viaţă, alt nivel de trai, totul e diferit. Cred că m-aş stabili la Burgos fără nici o ezitare dacă mi s-ar oferi această posibilitate!”
Constanţa Petrescu o are în Spania pe soacra surorii sale, cea care, de altfel, i-a şi găsit de lucru. Acasă, au rămas soţul, copilul de 9 ani şi părinţii ei. În toată perioada în care a fost plecată din ţară, singura revedere cu familia a fost doar cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Atunci, soţul ei a mers pentru câteva zile în Spania şi au petrecut împreună sărbătorile.
“M-aş stabili la Burgos”
Am întrebat-o pe doamna Petrescu dacă intenţionează să se stabilească în Spania sau va reveni în ţară. A spus, din capul locului, că “în Spania, numai dacă nu vrei, nu-ţi găseşti de lucru”, după care a adăugat: “Deocamdată, este bine acolo. Nu ştiu acum să spun dacă rămân acolo sau mă întorc… Am fost tentată să rămân în Spania pentru că… este altă viaţă, alt nivel de trai, totul e diferit. Cred că m-aş stabili la Burgos fără nici o ezitare dacă mi s-ar oferi această posibilitate!”
