Despre apariţia feţelor noi în politică şi administraţie se vorbeşte, fără rezultate notabile, de ani buni în societatea românească, atât de frământată în cei trezeci de ani de la căderea comunismului. Toţi cerem oameni noi, nepătaţi şi neatinşi de „dogmele” politicii trecutului, partidele simulează din când în când reforme şi motorul de căutare al românului merge mai departe spre viitoarele promisiuni electorale clocite, în mare parte, de aceleaşi personaje reabilitate, reevaluate, redenumite, reprobabile. Dezbinaţi de micile noastre interese şi otrăviţi de propaganda neisprăviţilor, am învăţat să ne agăţăm de fatalitatea timpului pierdut în postcomunism, să ne plângem soarta şi chiar să-i respingem pe cei ce gândesc altfel prezentul ori viitorul. Cu toate astea, paradoxal, cercetările sociologice ne arată că marea majoritate a românilor susţine că societatea noastră merge pe un drum greşit şi are nevoie de resetare la toate capitolele. De unde şi când începem? Iată o întrebare la care este bine să răspundem cu toţii atunci când suntem nemulţumiţi de ceea ce vedem în jurul nostru.
În ultimii ani, protestele antiguvernamentale de stradă au modificat substanţial matricea socială, civismul de tip #rezist, asociat cu implicarea masivă a diasporei au dat naştere la noi platforme politice agreate de marea masă a celor nemulţumiţi de involuţia României aflată sub patronajul partidele clasice şi a politicienilor învechiţi în rele. Pe acest fond s-au născut USR şi PLUS, două partide care, iniţial, păreau radical-reformatoare, în care se înscriau neafiliaţii politic, pentru ca ulterior să se transforme în moderate de dreapta şi să deschidă uşile multor transfugi politici.
Nominalizat drept candidat la funcţia de primar al Câmpinei din partea PLUS Câmpina, Cătălin Florescu se înscrie în categoria civiştilor care au intrat în politică pe fondul acestor mişcări sociale, ca răspuns la oferta dezastruoasă de cadre a partidelor clasice. N-a mai făcut politică şi vrea să se implice activ în viaţa comunităţii câmpinene, despre care crede că merită mult mai mult decât primeşte în momentul de faţă.
Absolvent al Colegiului Naţional „Nicolae Grigorescu”, Cătălin Florescu este licenţiat în inginerie şi management la Universitatea Politehnică Bucureşti, respectiv la Academia de Studii Economice, a urmat timp de un an studii aprofundate în management la Institutul Naţional de Dezvoltare Economică şi în prezent susţine cursuri de matematică pentru elevii de gimnaziu în cadrul unei firme care a dezvoltat şi un site inovativ pe piaţa din România – lectiademate.ro. Este, de 27 de ani, şi directorul Fundaţiei Speranţa Copiilor Câmpina – un proiect social care a implementat şi urmărit să promoveze conceptul de creştere a copiilor aflaţi în dificultate în mediul familial, finanţat din fonduri elveţiene. Ambiţios şi devotat cauzelor sociale, Florescu a manageriat, în ultimii 20 de ani, mai multe proiecte de succes în presa scrisă, sport şi ştiinţe exacte, unele la nivel naţional. Despre toate acestea, dar şi despre proiectul politic în care a intrat ne vorbeşte în interviul următor.
„Am conceput şi dezvoltat primul Circuit naţional de tenis din România, destinat jucătorilor amatori”
– Domnule Cătălin Florescu, odată cu apariţia dvs. în postura de candidat la prima funcţie administrativă a oraşului, mulţi concetăţeni se întreabă cine sunteţi şi cu ce vă ocupaţi.
– Am 52 de ani, sunt licenţiat în inginerie şi management şi de-a lungul timpului am dezvoltat şi condus mai multe proiecte cu care cred că mă pot mândri. Am început fiind unul dintre membrii fondatori ai Fundaţiei Speranţa Copiilor Câmpina, un proiect al cărui director am fost încă de la înfiinţare, în 1993, pe când eram student la ASE. Fundaţia este prima din România care a implementat şi urmărit să promoveze conceptul de creştere a copiilor aflaţi în dificultate în mediul familial. Proiectul principal a constat în construirea a trei case, angajarea unor familii şi plasare către acestea, spre creştere şi educare, a zece copii proveniţi din centrele de plasament. În prezent, proiectul este în faza finală, în care facem actele de donaţie a unei garsoniere către fiecare dintre ei.
În paralel cu activitatea de la Fundaţie am avut şi dezvoltat şi alte proiecte. Spre sfârşitul anilor anii 90 am fost cofodator şi director al ziarului local, „Partener”, timp de zece ani. A urmat o revistă la nivel naţional, „Tenis Partener”, apoi un ziar de imobiliare şi o revistă dedicată golfului. Toate la Bucureşti. Revista de tenis a fost apreciată şi pe plan internaţional. Francezii spuneau că suntem între primele patru reviste de tenis din Europa. Ulterior, pe fondul faptului că îmi place tenisul, am conceput şi dezvoltat primul Circuit naţional de tenis din Romania – www.tenispartener.ro., destinat jucătorilor amatori de tenis de toate vârstele din ţara noastră. În 2008, am prezentat conceptul BCR Erste Bank, care a acceptat să fie title sponsor şi timp de şase luni am fost în majoritatea oraşelor din România pentru discuţii cu proprietarii cluburilor de tenis. La final a rezultat un circuit cu peste 100 de turnee şi 3500 de jucători, încă din primul an. În prezent, circuitul de află în portofoliul MPG SRL, firmă în colaborare cu care am desfăşurat şi alte proiecte, de exemplu coordonarea centrului de presă la meciuri de Cupa Davis. După ce am implementat circuitul de tenis, am avut ideea dezvoltării unei platforme online cu lecţii video de matematică – www.lectiademate.ro, ca un instrument accesibil elevilor de gimnaziu care nu îşi permit să meargă la pregătiri. Dincolo de elaborarea conceptului, am coordonat echipele care s-au ocupat de realizarea lecţiilor şi de dezvoltarea site-ului. Platforma există şi azi şi căutăm să o dezvoltăm în continuare. Aşa am ajuns să fac şi pregătiri şi să descopăr că îmi place să lucrez cu copiii. Pare că le place şi lor şi cam asta este activitatea mea din ultimii ani. Un fel de şcoală privată de matematică.
„Dacă voi fi ales primar, unul dintre consilierii personali o să fie părintele Petru Moga”
– Interesantă traiectorie profesională! Un absolvent de inginerie şi management ajunge să conducă o fundaţie cu profil social, ziare, reviste, turnee de tenis şi să predea lecţii de matematică. Cum se explică aceste alegeri?
– Îmi plac provocările, cred că sunt o persoană creativă şi atunci când intru într-un proiect caut să-l duc la capăt. Îmi place să fac lucruri de calitate şi să lucrez cu oameni de calitate. Şi candidatura la Primărie o privesc foarte serios şi deja mă gândesc la tot felul de proiecte care să aducă un plus comunităţii. În sensul ăsta cred că administraţia publică locală are nevoie de oameni foarte buni, care au demonstrat că pot face performanţă acolo unde îşi desfăşoară activitatea. De exemplu, dacă voi fi ales primar, unul dintre consilierii personali (n.r. primarul are doua posturi de consilier) o să fie părintele Petru Moga, de la parohia din Slobozia. Am discutat în acest sens şi a fost de acord. Este unul dintre acei oameni care când fac un lucru îl fac la nivel de top. Cred că vom face o echipă foarte bună împreună.
– Totuşi, una este să conduci un ONG sau o mică firmă, şi alta este să conduci un oraş cu mii de probleme şi cu un buget de milioane de euro. Ce credeţi că vă recomandă pentru funcţia de primar al Câmpinei?
– Capacitatea de a mă înconjura de oameni mai buni decât mine, de a-i motiva, capacitatea de a învăţa rapid, de a vedea lucrurile în dinamică. Câmpina are nevoie de o strategie pe termen lung, de o viziune şi de o prioritizare a proiectelor care să permită implementarea unei astfel de strategii. Nu spun că este uşor, dar cred că este foarte posibil, cu seriozitate, multă muncă şi cu oameni potriviţi alături.
– De ce PLUS, de ce primar?
– Am ales să ne înscriem în PLUS, eu şi alţi prieteni din Câmpina, pentru că avem încredere în Dacian Cioloş, Vlad Voiculescu şi echipa lor. Când a venit timpul nominalizării candidaturilor pe plan local am fost singurul care şi-a asumat răspunderea. Vă spun sincer că, acum un an, nici nu îmi trecea prin minte să candidez, mai ales că tot timpul am fost conştient că la Primărie nu te duci la distracţie, asta dacă vrei să dezvolţi oraşul. Munca se dublează, responsabilităţile se triplează… Cred că atunci când „intri la stat”, aterizezi în altă lume! Cu toate astea, cred că pot apărea şi satisfacţii conducând oraşul într-o direcţia bună. După părerea mea, administraţia locală are mare nevoie de o schimbare. Dacă aveam şi noi un primar foarte bun, îmi vedeam de proiectele mele personale.
– Cum aţi descrie, în câteva vorbe, oraşul?
– Câmpina este ca o fată frumoasă, tristă, neîngrijită şi neiubită. La un moment dat nici nu-ţi mai dai seama că e frumoasă. Trebuie să o invităm la dans şi, cu siguranţă, îşi va recăpata strălucirea.
Florin FRĂŢILĂ
E prea bun pentru Campina dar de undeva trebuie sa inceapa…
O reala speranta! Sunt sigura ca nu ne va dezamagi
Energie pana la capat!
Bună ziua! Chiar nu există posibilitatea să faceți corp de literă mai mare? Așa nu se poate citi nimic pe site.
Ca este prea bun pentru orasul nostru, Campina draga, pare evident, dar cel mai grav e cati dintre noi vad acest lucru si implicit, cati pot aprecia aceasta evidenta. Iar pe domnul Florescu, il rugam sa nu ia in seama vorbele noastre frumoase!
Sa speram într-un viitor mai bun ptru generatia urmatoare. Am toată încrederea ca prin schimbarea acestor edili ai orasului vom avea un oras cu care sa ne mandrim. Sa speram la un oras tipic european. Succes in alegeri si într-un viitor frumos.
Succes!
Succes!