Primăria municipiului Câmpina supune consultării publice un document strategic cu investiții de sute de milioane de euro în infrastructură rutieră, transport public ecologic, piste de biciclete, zone pietonale și mobilitate inteligentă. Controversata investiție privind pasajul subteran din zona centrală a fost eliminată din portofoliu.
Municipiul Câmpina a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 2024–2030.
La baza acestei actualizări stau modificări legislative care au impus ca documentațiile de urbanism finanțate prin PNRR – Componenta 10 să fie elaborate atât în format digital, cât și pe suport analogic, în vederea integrării în baza de date GIS națională. Întrucât contractul inițial încheiat cu S.C. Urban Scope S.R.L. pentru perioada 2021–2027 nu includea și transpunerea în GIS, municipiul Câmpina a obținut o finanțare separată prin PNRR și a încheiat, în mai 2024, un nou contract cu asocierea condusă de CIVITTA Strategy & Consulting, în parteneriat cu TTL Planning și Planning Cities, având ca obiect tocmai această transpunere.
PMUD 2024–2030 stabilește direcțiile de dezvoltare a mobilității urbane până în 2030/2035, cu accent pe sustenabilitate, reducerea poluării și creșterea siguranței rutiere. Documentul include un portofoliu de peste 80 de proiecte, cu un buget estimat la peste 300 de milioane de euro, finanțate preponderent din fonduri europene, dar și de la bugetul județean, bugetul local sau prin parteneriate public-private.
Un astfel de plan vine să completeze Planul Urbanistic General, oferind soluții concrete pentru problemele de mediu și de transport din municipiu și promovând măsuri de utilizare eficientă a energiei în mediul urban.
Cetățenii pot transmite observații în cadrul procedurii de transparență decizională până la data de 9 martie 2026.
Pasajul subteran, scos din portofoliu
Una dintre cele mai importante modificări față de versiunea anterioară este eliminarea investiției privind pasajul subteran din zona centrală și coridorul inteligent de mobilitate aferent. Decizia a venit după ce Consiliul Local a respins devizul general și indicatorii tehnico-economici ai proiectului, iar parteneriatul cu Consiliul Județean Prahova pentru realizarea acestuia a fost reziliat prin HCL nr. 30/2025.
Câmpinița vs Doftana
Printre cifrele care atrag atenția în portofoliul de proiecte se numără și suma alocată pentru realizarea podului peste pârâul Câmpinița din zona fostului poligon, care face legatura cu Cornu: 7 milioane de euro pentru o traversare estimată la circa 33 de metri. Prin comparație, documentația de avizare a lucrărilor, aprobată prin HCL nr. 34/2025, indică o valoare totală a investiției de 6.540.361,93 lei (TVA inclus), adică în jur de 1,3 milioane de euro la cursul actual. Diferența față de estimarea din PMUD este considerabilă. Cu atât mai surprinzător este faptul că podul peste râul Doftana, care are peste 150 de metri, are prevăzuți doar 3 milioane de euro, pentru o structură de cinci ori mai lungă. O aritmetică greu de înțeles fără documente tehnice suplimentare.
Portofoliul de proiecte – ce se construiește
Anexa 2 a PMUD detaliază investițiile pe categorii, cu bugete estimate, responsabili, surse de finanțare și orizont de implementare – majoritatea până în 2035. Printre principalele proiecte prevăzute se numără și următoarele:
Rețea stradală
- Centura de Est a municipiului Câmpina – 20 milioane euro
- Nod rutier DN1 – str. N. Grigorescu, cu legătură la Gara Câmpina – 5,5 milioane euro
- Lucrări pe DJ 102I, DJ 214, DJ 101P – 32,91 milioane euro
- Pod nou peste râul Doftana (rutier și pietonal) – 3 milioane euro
- Pod peste pârâul Câmpinița, cu legătură spre Cornu – 7 milioane euro
- Conexiuni între cartiere (Beiuș–Ecaterina Teodoroiu, Muscel–Voila) – peste 2,1 milioane euro
Transport public
- Achiziție autobuze ecologice – 5 milioane euro
- Modernizare stații de tip „Smart Bus Station” – 10 milioane euro
- Autobază nouă, sistem e-ticketing, monitorizare GPS și video – peste 2 milioane euro
Deplasări nemotorizate — biciclete și pietonal
- Masterplan piste de biciclete și trei etape de coridoare de mobilitate alternativă – peste 9 milioane euro
- Garaje smart pentru biciclete în cartiere – 400.000 euro
- Program multianual de reabilitare și extindere a infrastructurii pietonale în cartierele municipiului, în două etape – 600.000 euro
Management trafic și siguranță rutieră
- Reorganizarea principalelor intersecții – 4,5 milioane euro
- Centrul Operațional de Management Integrat al Mobilității – 4 milioane euro
- Zone cu emisii scăzute (ZNSE) – 2 milioane euro
- Stații de încărcare pentru vehicule electrice – 20 de stații în două etape, plus zona metropolitană – 1,5milioane euro
- Program multianual de reabilitare a străzilor rezidențiale după principiul „living streets” – 2,5 milioane euro
- Soluții de debarcare în siguranță a elevilor în proximitatea școlilor – 2 milioane euro
Parcări
- Parcare supraetajată în zona Piața Centrală, str. I.L. Caragiale – 4,5 milioane euro
- Parcări subterane în zonele de locuințe colective, în două etape – 40 milioane euro
Zone complexe și regenerare urbană
- Modernizarea autogării ca nod intermodal – 20 milioane euro
- Regenerare urbană Piața Centrală – 25 milioane euro
- Regenerare urbană în zona Gării Poiana Câmpina, configurată ca nod intermodal – 20 milioane euro
- Reconfigurarea spațiilor verzi dintre blocuri, în două etape – 10 milioane euro
Intermodalitate
- Sistem de bike-sharing (înființare și dezvoltare) și noduri locale de mobilitate – 3 milioane euro
Zece ani de planuri, când urmează și faptele?
Câmpina are planuri de mobilitate de aproape un deceniu. Primul a fost aprobat în vremea administrației Tiseanu, ca răspuns la cerințele Uniunii Europene privind utilizarea eficientă a energiei în mediul urban și reducerea emisiilor. A urmat o actualizare pentru perioada 2021–2027, sub administrația Moldoveanu, și iată că orașul intră acum în al treilea ciclu, cu un document revizuit pentru 2024–2030 sub administrația Nistor.
Structura rămâne aceeași de la un plan la altul, iar pe lângă proiectele preluate din portofoliul anterior se mai adaugă unele noi. Analize de trafic, promisiuni despre transportul public, piste de biciclete, zone pietonale, regenerară urbană, sume impresionante alocate pe hârtie. În realitate, când ne uităm la capitolul realizări, bilanțul rămâne modest. Mare parte dintre măsurile asumate în toate planurile de mobilitate anterioare nu au ajuns niciodată să fie implementate în teren – nicio pistă de biciclete, nicio reorganizare serioasă a intersecțiilor ori a traficului, nicio regenerare urbană ori protecție împotriva zgomotului produs de traficul auto, nicio centură ocolitoare a orașului. De parcări nici nu mai vorbim. Nimic din toate acestea!
În documentație, majoritatea proiectelor sunt în continuare la stadiul de neimplementare. Excepție face reabilitarea/ repararea a trei străzi și patru alei. Avem înșirate pe hârtie, în schimb, coridoare verzi-albastre și alte concepte foarte actuale la nivel european – bike-sharing, smart bus station, smart parking, mobility hub, living streets, city card – termeni care sună foarte bine în prezentări și în cereri de finanțare, mai puțin în realitatea cotidiană a oricărui câmpinean care se luptă cu gropile din asfalt, într-un oraș în care pietonul merge pe stradă și mașina parchează pe trotuar.
După trei runde de strategii și sute de pagini de analize, plătite cu zeci de mii de euro, se poate spune, fără să exagerăm, că singurul lucru care s-a implementat cu consecvență la Câmpina este… planul următor.
Elena PĂUN
