Premise
Fostul drum de țară, o potecă lărgită de carele ce duceau la Kronstadt sarea de la Telega și Slănic, precum și păcura scoasă, de pe la 1857, din puțurile săpate mai întâi cu hârlețe, și golite cu hecnele, în burdufuri din piele de bou, dăinuie de pe la 1845-1848, bătătorit de picior de om – pădurar, țăran, haiduc, arnăut, de roțile căruțelor și ale poștalioanelor, apoi de primele automobile ale potentaților autohtoni și străini, atrași de tentațiile turistice și amoroase ale Sinaiei. Consacrarea Câmpinei ca vamă a intensificat călătoriile spre Predeal, apoi Brașov, spre Ploiești, pe umbroasa cărare ivită, de la un an la altul, pe sub poalele Carpaților, croind astfel orizonturi comerciale, politice, istorice și turistice.
Tronsonul viu
Apariția sondelor și amploarea exploatării „aurului negru”, pe curba de timp 1900- 1990, a convins autoritățile și societățile deținătoare a sute de turle jur împrejurul Câmpinei să deschidă căi de acces pentru transbordările de utilaje, mașini și instalații pentru extras și depozitat păcura, lichidul preistoric supt din cavernele Terrei. Sporirea mijloacelor de transport pentru completa servire a sondelor și a preluării petrolului extras a impus lărgirea rutei între Câmpina și Ploiești, în care, asemenea râurilor vărsate în fluviu, drumurile către și de la sondele active s-au pliat pe nervura principală, atunci șoseaua națională, după 1980, drumul european E 60 și, după 1990, Drumul Național 1 – DN 1. Din firul lui porneau drumurile către schelele Băicoi, Florești-Filipești, pe dealurile din estul Câmpinei, cu Buștenarii în centrul „codrilor” de sonde.
Șosea martor
Ani mulți drum prăfos, cu gropi și denivelări, apoi stropit cu păcură, spre a face plăcute călătoriile automobiliștilor în plimbările individuale și în familie – (ne gândim la magnații din epocă, străini și autohtoni, dar și miniștri, diplomați și îndeosebi la familiile regilor Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea, a șefului Statului, generalul Ion Antonescu, la plimbările în junețe ale regelui Mihai, de plăcere, după 23 august 1944, spre Bucureștiul ocupat de ruși) –, șoseaua națională „a adus” pe spatele ei tancheta militară în care a călătorit, în vara 1915, să vadă schela Buștenari, împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei, precum și limuzina regelui Ferdinand și reginei Maria, la Florești, în incinta moșiei Nababului Gheorghe Grigore Cantacuzino (pierit la 23 februarie 1913), unde în compania miniștrilor guvernului Marghiloman au ținut un Consiliu de Coroană, mai apoi, peste 27 de ani, mașina atroce în care fusese împins cu forța Nicolae Iorga, smuls din casa de pe aleea Peleșului și dus și împușcat, în groaznica noapte de 27-28 noiembrie 1940,pe răzoarele Strejnicului!
„Șoseaua morții”
Drum cu doar două benzi, distincte după ce s-a asfaltat, în 1950, marcându-i-se linia albă continuă pe mijloc, la distanțe mai fiind întreruptă pentru a îngădui depășiri, marginile (un timp cu șanțuri de evacuat apele pluviale) au fost plantate cu salcâmi și tei, veritabile perdele verzi vara, veritabili stâlpi în care, din cauza vitezei, a depășirilor necontrolate, foarte multe mașini s-au oprit, impact ucigaș pentru nefericiții șoferi și motocicliști. Cine își mai amintește de o cruce ridicată în curba restaurantului Dobrescu – Paralela 45, spre Câmpina, pe care scria numele decedatului în acel loc, Emil Gobl, dovedește spusa noastră. Ea a dispărut în 1985, pe la Paște, urmare poruncii Elenei Ceaușescu, care s-a revoltat cumplit văzând-o în drumul spre Sinaia. Din a doua categorie, doi cunoscuți juni domni din Florești au murit, în vara 1987, pe motocicletele lor, izbindu-se cu suta la oră de trunchiurile stâncoase ale unor salcâmi: Manta și Pavel.
Drum european
După 1990, structurile industriale și economice s-au extins, diversificat și așa au apărut deciziile care s-au contopit într-o lege ce a declanșat lărgirea drumului între Ploiești și Câmpina, cu efectul tehnic benefic, avantajos. Două benzi dus, două întors, decis-au puternicii zilei.
Cu șeful drumarilor
Au trecut 25 de ani din vremea demarării proiectului cu urmări azi împlinite pentru toată lumea. Era în ziua de 19 iunie 1996, când inginerul Titus Corici, atunci șeful Direcției de Drumuri și Poduri Prahova, dezinvolt și onorat de interesul presei, m-a primit în sediul său din spatele Colegiului Național „Mihai Viteazul“ din Ploiești, unde am purtat dialogul de mai jos. Să sperăm că nu vor mai trece alți 25 de ani până când vom călca pe mult promisa Autostradă București – Brașov!
- D-le ing. Corici, am aflat că se pregătește lărgirea tronsonului Comarnic-Sinaia, unul foarte înghesuit pentru traficul rutier. Îl închideți sau nu, pentru intervenții?
- Pentru acest tronson sunt angajate două firme mari de construcții ale Ministerului Transporturilor. Prima, „Contrasimex” lucrează pe segmentul 101-115 km, Posada; de la 115 la 122 km, Centrala de Construcții Căi Ferate, cu diferite societăți de profil. În cazul reabilitării drumului Comarnic-Dârste, ne interesează doar până la Predeal. Finanțarea este și externă, prin bănci străine. Legat de devierea traseului, care și pe noi ne supără (nu vă spun câte telefoane primim, câți ne înjură!, numai ieri au dat buzna în biroul meu vreo 30 de șoferi!), și acasă, și de la Poliție – care nu cunoaște amănuntele, deși ea trebuia să le știe prima! – distanțe pe care e urgentă și consolidarea podurilor. Pentru amorsarea greutăților în transport, acuzate de constructori, Ministerul Transporturilor a cerut devierea traseului pe Vălenii de Munte – Cheia – Dârste, iar întoarcerea prin Sinaia – Păduchiosul – Târgoviște. Din cauza podului de la Pietroșița însă, cu defecțiuni în tabliere, care nu rezistă vehiculelor de 1,5 tone, întoarcerea s-a fixat pe ruta Dârste-Săcele-Cheia-Ploiești.
- Opriți, așadar, circulația pe Comarnic-Sinaia?
- Administrația Națională ne va însoți două zile pe acest traseu, fiindcă, îndeosebi la Posada, se vor monta câteva prefabricate pentru consolidarea podurilor, folosind utilaje foarte grele pe teren. Trebuie să asigurăm și aici, fluența Salvărilor și a Pompierilor.
- Ieri, Evenimentul Zilei a scris că blocarea traseului în discuție va aduce pierderi în turismul pe Valea Prahovei.
- Nu se va face o regulă din asta, în sensul că dacă trece X, trebuie să treacă și Y și Z. Ajutăm cazurile de excepție și legale.
- Tronsonul e atât de uzat?
- Suportă greu tonajele sporite. E o porțiune veche de 40 de ani! Trebuie consolidări reale. Suprastructura se reface. IPTANA a reproiectat fiecare din poduri, să dureze încă 25 de ani.
- Reabilitarea porțiunii Câmpina-Ploiești, cea mai aglomerată, avansează anevoie. Lumea, șoferii, îndeosebi, înjură ca la ușa cortului! Când și cum e fixată finalizarea lui?
- Acest cel mai circulat tronson îl lățim de la 2 metri la 4 metri.
- Prin eliminarea arborilor de pe margini?
- Da, exact, altfel nu sunt posibile cele patru benzi, două dus, două întors. Întreaga șosea națională, E 60, acum Drumul Național 1, se înnoiește pe baza documentației de modernizare, e o lucrare de investiții uriașă: „Sporirea capacității de trafic pentru fluidizarea circulației”. Ritmul lent e cauzat de două aspecte: 1. Deficiențele în structura constructorului, asocierea între APASCO Măneciu și CONTRAIMEX București, care n-au cunoscut de la început modul de realizare, rutier vorbind. La ora de față știu de 6,2 miliarde lei asigurați. Dl ministru Novac ține ca lucrarea să se execute până la Bănești, așa cum s-a discutat cu președintele Iliescu, cu primul ministru Văcăroiu și prefectul nostru.
- Dispariția salcâmilor de pe margini duce la dispariția aerului filtrat biologic, de sănătate. Or, fluxul de patru ori mai mult, va spori noxele în detrimentul nostru – al tuturor!
- Dispariția lor e dictată, în primul rând, de sutele de vieți omenești care s-au zdrobit de trunchiurile lor! De circa 12 ani se discută eliminarea lor. După o statistică a Poliției, nu există copac să nu fie vinovat de viața unui om, sau dacă nu toți au oprit – fatal – un automobil, de alți copaci s-au lovit cel puțin două-trei mașini… Cum s-ar spune: salcâmul și moartea!
- Ce soartă vor avea?
- Am obținut avizul de Mediu, cu condiția ca la finalul lucrării să se planteze niște perdele de protecție, perdele verzi, la limita stabilită de traseu. În cardul Administrației naționale a Drumurilor din Ministerul Transporturilor există un serviciu care sistematizează și plantează zonele verzi pe tot DN 1, pe baza unui program foarte bine pus la punct. Specialiștii au gândit plantarea grupurilor arboricole verzi, așa cum se practică în lumea civilizată; cu funcții estetice și ecologice.
- Promiteți convins?
- Exact! Instituția de Protecția Mediului ne obligă! Arbuștii vor fi calculat plantați, astfel că regretul după salcâmi va rămâne doar o amintire.
- Ce știți despre Autostradă?
- Din cauza cheltuielilor foarte mari pe care le solicită, deocamdată, execuția ei s-a amânat. Banii, câți ni i-o repartiza statul, urmează a fi folosiți pentru reabilitările de care vorbirăm. S-a emis o Ordonanță de Guvern care legiferează concesionările pentru autostrăzi. Chiar din trimestrul IV au să înceapă aceste concesionări.
- Pe unde va trece ea?
- În proiectul Autostrăzii București-Brașov, pe lungimea județului Prahova, ea va începe din intersecția Bărcănești, cu două benzi lățită. Și va urma traseul căii ferate, fiind lată de 4o metri, fără a lua din terenurile agricole. Până la Comarnic va urma firul albiei râului Prahova până la Predeal, cu viaducte, poduri speciale.
- Ne prinde anul 2000 pe benzile ei?
- Eu nu văd posibilă asta!
Serghie Bucur
