VIDEO 🎦 Prahova în șantier: Virgiliu Nanu despre lucrările de infrastructură și un județ care nu are voie să stea pe loc

Cel puțin zece proiecte majore de infrastructură rutieră, utilități și modernizare instituțională rulează simultan în județul Prahova anul acesta. Centura de la Comarnic, centura Azuga-Bușteni, drumul ocolitor Câmpina–Valea Doftanei–Săcele, pasaje supraterane la intrările în Ploiești, remedierea alunecării de teren din Câmpina – acestea sunt doar câteva dintre proiectele fierbinți pe care Virgiliu Nanu, președintele Consiliului Județean Prahova, le gestionează în același timp. Invitat în studioul Dada TV, în emisiunea „Față și Reversul” realizată de Florin Frățilă, Nanu a vorbit deschis despre întârzieri, blocaje financiare, erori moștenite și termenele pe care le asumă în fața prahovenilor.

„Nu avem voie să ne văităm”

Întrebat cum reușește să jongleze cu atâtea proiecte deschise simultan, Nanu a refuzat să invoce dificultatea drept scuză: „Nu există să nu ne descurcăm. Trebuie să ne descurcăm, pentru că județul trebuie să se dezvolte, indiferent de proiectul care există. Noi trebuie să facem – n-avem voie să ne văităm, trebuie să le ducem la bun sfârșit, trebuie să începem altele. Altfel, județul niciodată n-o să meargă în direcția în care trebuie dacă noi nu facem nimic”.
Președintele CJ a recunoscut că a preluat un portofoliu greu, cu proiecte întârziate, documentații incomplete și blocaje administrative care se acumulaseră de-a lungul mandatelor anterioare. Lecția pe care spune că a învățat-o: „Ce am învățat de când am ajuns președinte de Consiliu Județean e să nu ne oprim din alergare și tot timpul să mergem mai departe, indiferent de problema care ar apărea”.

Centura Comarnic: în linie dreaptă spre finalizare în iunie

Poate cel mai discutat proiect de infrastructură din Prahova, centura de la Comarnic a ajuns, în sfârșit, în „linie dreaptă”, potrivit lui Nanu. Lucrarea a fost afectată de un studiu de fezabilitate defectuos, de un proiect tehnic neconcordant și de autorizații inițiale emise doar pe 600 de metri dintr-un traseu mult mai lung – realități pe care fostele administrații nu le-au comunicat public. „Nimeni n-a spus la vremea respectivă că, de fapt, la momentul când s-a început, prima autorizație care s-a obținut era pe 600 de metri din întreaga lungime a centurii ocolitoare. Nimeni n-a spus de un studiu de fezabilitate prost făcut, de foarte multe lacune în proiect, de un proiect tehnic care nu prea mai avea treabă cu studiul de fezabilitate”.

Astăzi, potrivit declarațiilor sale, toate documentele necesare sunt în regulă, reavizările studiului de fezabilitate și ale proiectului tehnic au fost finalizate, hotărârea de guvern privind noul coridor de expropiere a fost obținută, iar blocajele tehnice – inclusiv cel legat de prelungirea viaductului peste calea ferată și dislocarea unei stânci – au fost rezolvate. La data interviului, se lucra la pilonii forați, cu punerea grinzilor peste râul Prahova programată pe 30 ale lunii. „Centura rămâne ca termen de finalizare iunie, acest an. Nu mai avem nicio piedică. Am rezolvat toate problemele care au tot apărut – mă refer la Distrigaz, la Transgaz, la Electrica. Totul astăzi s-a rezolvat”.
Lucrarea este finanțată din fonduri europene. Centura va avea câte o bandă pe sens, două sensuri giratorii și parcări de-a lungul traseului. O parte semnificativă a carosabilului este deja asfaltată, urmând să fie aplicat stratul de uzură. Totodată, Nanu a anunțat că podul de pe drumul județean DJ101R – care face legătura dintre centură și DN1 – va fi finalizat înainte de deschiderea centurii.

Referitor la îngrijorările privind blocajele la cele două giratorii, președintele a invocat exemplul sensului giratoriu de la Cornu, unde traficul curge fluid, și a anunțat o reașezare a benzilor pe DN1 în zona Comarnic: două benzi pe urcare și una pe coborâre, cu acces direct spre centură, pentru a evita presiunea pe giratorii.

Centura Azuga-Bușteni: progres de 6%, termen final 2027

Centura Azuga-Bușteni a intrat în execuție din septembrie 2025, cu un avans de aproximativ 6% în acest moment. Progresul aparent lent este explicat de Nanu prin natura lucrărilor de artă din faza inițială, mai lente prin definiție. Doi ani înaintea termenului contractual, obținerea a două autorizații de construire prin suprapunerea studiului de fezabilitate cu proiectul tehnic a luat prin surprindere inclusiv autoritățile de la nivel central. „Centura era bugetată în anul 2026 să înceapă. Dar iată că pe lângă faptul că anul trecut s-a decontat proiectarea, s-a decontat chiar o parte de execuție. I-am luat prin surprindere. Nimeni nu se aștepta să obținem două autorizații de construire într-un termen relativ scurt”.
Pasul următor este obținerea ultimei autorizații de construire pe întregul traseu, după promovarea unei hotărâri de guvern care să reaprobе studiul de fezabilitate conform proiectului tehnic și noul coridor de expropriere. Nanu estimează că această hotărâre va fi obținută în primăvara acestui an, urmând ca și centura Azuga-Bușteni să intre în „linie dreaptă” similar cu cea de la Comarnic. Termenul de finalizare este sfârșitul anului 2027.
Cât privește litigiile generate de un bloc construit în apropierea traseului centurii în 2022-2023, Nanu a precizat că proiectul tehnic a fost corectat astfel încât imobilul să nu fie afectat, iar locuitorii nu vor fi prejudiciați. „Nu doresc să existe vreun blocaj pe asemenea proiecte de anvergură. Iar acei oameni afectați nu vor avea de suferit, pentru că centura a fost ușor redesenată în zona respectivă, astfel încât blocul să nu fie afectat”.

Pasaje supraterane la Ploiești: decongestionarea DN1, pas cu pas

Blocajele cronice din intrările și ieșirile Ploieștiului au generat o viziune mai amplă: ridicarea DN1 pe pasaje supraterane în trei zone cheie – intersecția cu drumul județean din spatele Carrefour (Strejnic), zona Metro și intersecția cu centura de est (Bucov). Scopul este eliminarea completă a intersecțiilor la nivel și asigurarea continuității de circulație. „Ce îmi doresc este să ridic DN1 și să regularizez circulația în zona respectivă. Vrem să facem pasaje supraterane, să avem o continuitate de colo până colo, fără nicio intersecție care să oprească traficul”.
Studiile de fezabilitate sunt în licitație, iar investițiile urmează să fie incluse în Programul Operațional de Transport, pe baza protocoalelor deja încheiate cu Ministerul Transporturilor. Nanu nu garantează finalizarea în mandatul actual, dar confirmă că la anul se vizează demararea lucrărilor. În zona Metro, drumul județean din spate urmează să fie lărgit la patru benzi.

Sinaia și pasajul de la Azuga: licitație câștigată, start în așteptare

Pe lângă centuri, Valea Prahovei va beneficia de două pasaje supraterane la intrarea și ieșirea din Sinaia, plus un pasaj la Azuga – la intersecția DN1 cu drumul spre pârtia de schi. Licitația pentru pasajul de la Azuga este finalizată, constructorul este desemnat, iar ordinul de începere urmează să fie emis imediat după alocarea fondurilor în buget. „Avem constructor. Doar trebuie să îi dau ordinul de începere”.

Drumul ocolitor Câmpina–Valea Doftanei–Săcele: 13% progres, dar mai lipsesc 40 de km de sens

Pe DJ 102I, lucrările au demarat pe 1 august 2025 pe cei aproximativ 13 km de drum forestier din județul Prahova, cu un progres de 13%. Județul Brașov a demarat ulterior lucrările pe porțiunea sa. Drumul va fi destinat exclusiv autoturismelor, nu traficului greu. „Modernizarea acestui drum nu presupune preluarea traficului greu. El va fi doar pentru autoturisme. Este un drum greu. Nu va fi un drum pentru camioane foarte mari care să tranziteze localitatea”.
Problema conexiunii dintre DN1 și drum – prin municipiul Câmpina – rămâne nerezolvată. Nanu a criticat dur succesiunea de studii de fezabilitate eșuate – unele ajungând la costuri de 1,5 miliarde de lei – și a pledat pentru un proiect pragmatic, de-a lungul râului Doftana, pe traseul cel mai scurt și mai ieftin. „Rezolvarea este gândirea unei centuri ocolitoare de-a lungul râului Doftana, pe drumul cel mai scurt, mai ales că situația juridică este cunoscută și pe tot acest traseu nu discutăm de intersecții cu linii de înaltă tensiune care ar presupune costuri ridicate și timp foarte mult”.

Podul de la Telega și alunecarea din Câmpina: promisiuni și scuze sincere

Podul centenar de la Telega este, în opinia lui Nanu, o structură care nu mai poate fi salvată prin reparații. Soluțiile provizorii de plombare au cedat după fenomenele meteo din iarnă, iar singura variantă realistă este un pod nou, inclus în planul de investiții pentru 2026. „Orice ai încerca să faci, nu faci decât să cârpești. Acolo trebuie un pod nou. O să prindem în planul de investiții, anul ăsta, acest pod, astfel încât să putem face studiul de fezabilitate corect, proiectul tehnic și să dăm drumul la treabă”.
În privința alunecării de teren din Câmpina, care a blocat accesul în localitate dinspre Cornu, Nanu și-a recunoscut public eroarea de comunicare: a anunțat anterior că lucrările vor fi gata înainte de Paște, fără să calculeze că bugetul național nu va fi adoptat la timp. „Îmi cer scuze. Am greșit. Am făcut un calcul în care Paștele era în mai. Nu am anticipat că bugetul încă mă ține pe loc. Trebuie să îmi refac graficul de la momentul apariției bugetului. Cred că execuția va dura cam două luni din acel moment”. 
Totodată, a precizat că proiectantul și-a asumat o soluție corectă, garantată cu răspundere tehnică: „I-am spus proiectantului foarte clar: merge și el și merg și eu la pușcărie dacă avem o problemă cu acea alunecare după ce am făcut-o. Presiunea este atât de mare de a face o lucrare de calitate, încât nu există compromis”.

Autostrada Comarnic-Brașov: dorință asumată, nu promisiune electorală

Întrebat dacă autostrada Comarnic-Brașov va fi vreodată o realitate, Nanu a ales onestitatea în locul retoricii politice: „Aici îmi e greu să vă răspund astăzi. Dar după ce mă liniștesc cu toate aceste centuri care sunt în derulare, credeți-mă că o să îmi propun ca această autostradă să devină o prioritate. Nu vin acum să spun față de prahoveni că o să fie prioritatea mea numărul unu. O să mă gândesc cum să fac să punem pe lista investițiilor și această autostradă, care de atâția ani a fost amânată și trăgănată”.
Recunoscând că decizia depășește nivelul administrației județene, Nanu a insistat totuși că DN1 este, în weekenduri, „o parcare” și că această realitate nu mai poate fi ignorată de niciun nivel de decizie.

Buget blocat, salarii și reforma administrativă

Cu bugetul național neadoptat până în martie, Nanu a vorbit despre presiunea exercitată asupra administrației județene, care nu poate demara lucrările urgente fără finanțare aprobată. „Suntem noi cei care avem în spate întreaga administrație publică. Discutăm de lucrări care ar trebui demarate urgent și stăm pe loc. Nu facem nimic pentru că suntem constrânși”.
Referitor la măsurile de austeritate – reducerea cu 10% a angajaților sau a salariilor – Nanu a ales o abordare pragmatică: evaluarea aparatului administrativ înainte de orice decizie, cu prioritate pentru păstrarea performanței. „Dacă vrei să faci performanță, este foarte greu să reduci salariile și după aceea să mai ai pretenții să faci performanță. Prefer să păstrez salariile oamenilor ca să poată face tot ceea ce fac cu simț de răspundere. O reașezare a lucrurilor trebuie făcută, dar pe baza unor concluzii corecte”.
Cât despre reforma administrativ-teritorială și comasarea comunelor neviabile financiar, Nanu s-a declarat de principiu favorabil, dar a condiționat orice demers de existența unui consens politic și a unor criterii clare, fără de care reforma riscă să rămână la nivel de declarație. „Sunt de acord cu reforma administrativă, dar ar trebui să vedem pe o analiză corectă care sunt criteriile, pentru că sunt foarte mulți factori care intervin în această ecuație. Trebuie să existe consens politic și niște criterii foarte bine stabilite. Altfel ne pierdem în ele și o să ajungem că nu se face nimic”.

Moștenire politică: proiecte bune, probleme ascunse

Subiectul „cui aparțin” proiectele a fost abordat direct, după ce un deputat liberal a sugerat că Nanu se laudă cu realizările predecesorilor. Nanu a recunoscut că a preluat și finanțări obținute anterior, dar a subliniat că a primit un pachet complet – inclusiv problemele ascunse. „Da, ar trebui să mă laud și cu toate aceste probleme. Cred că ar fi fost greșit să nu accesezi toate fondurile care ți s-au pus la dispoziție. Dar o să pun pe masă toate problemele: de unde le-am preluat, ce s-a întâmplat de când am venit. O să îi întreb: de ce nu seamănă un studiu de fezabilitate cu un proiect tehnic? De ce nu seamănă nimic?”

Pentru a afla mai multe detalii despre stadiul fiecărui șantier din județ, soluțiile tehnice propuse și viziunea completă a administrației județene, vă invităm să urmăriți înregistrarea completă a emisiunii.